Primul dosar pe numele fostul șef al Procuraturii Anticorupție, trimis în judecată. Un alt dosar, deschis pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani, a anunțat astăzi procurorul general Alexandru Stoianoglo, transmite Telegraph.md

Procuratura Generală a finalizat urmărirea penală și a expediat în judecată cauza penală de învinuire a fostului șef al Procuraturii Anticorupție de ”abuz de serviciu”, ”fals în acte publice” și ”amestecul în înfăptuirea urmăririi penale”.

Potrivit rechizitoriului, la sfârșitul lunii decembrie 2016, fostul Șef al Procuraturii Anticorupție, a recepționat, personal, de la Vladimir Plahotniuc o plângere, datată cu 26 decembrie 2016, prin care liderul PD solicita tragerea la răspundere penală a lui Veaceslav Platon pentru un denunț calomnios, depus la DIICOT România.

Plângerea lui Plahotniuc a fost adusă la sediul Procuraturii Anticorupție chiar de către șeful acestei procuraturi specializate, care însă, a uitat de denunț până în martie 2017.

În luna martie 2017, pentru a-și ascunde neglijența în raport cu atribuțiile funcționale și solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, cunoscând cu certitudine că plângerea nu corespunde rigorilor legale, i-a cerut unui subaltern să ”repare greșeala” prin înregistrarea plângerii cu data de 28 decembrie 2016 și a dispus, printr-o rezoluție, la fel antedatată, examinarea plângerii lui Plahotniuc de către un procuror din subordine.

În concret, i-a ordonat procurorului să pornească antedatat (30 decembrie 2016), urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, să pregătească proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale pe acest caz Procuraturii Anticorupție, precum și proiectul ordonanței de formare a grupului de urmărire penală, dându-i asigurări că problema cu data înregistrării sesizării și pornirii urmăririi penale este o chestiune pur tehnică, neînsemnată, el ca procuror-șef asumându-și toată responsabilitatea, atenționându-l despre importanța semnatarului plângerii.

Ulterior, cu actele antedatate, procurorul Anticorupție s-a deplasat la sediul Procuraturii Generale, unde, abuzând de încrederea acordată, l-a indus în eroare pe Procurorul General de atunci, care fără a atrage atenția la data emiterii ordonanței, a semnat proiectul ordonanței de stabilire a competenței pentru exercitarea urmăririi penale Procuraturii Anticorupție.

Obținând competența pentru exercitarea urmăririi penale, șeful procuraturii anticorupție a semnat personal ordonanța de formare a grupului de urmărire penală, a aplicat ștampila pe fișa statistică corespunzătoare, infracțiunea fiind pusă la evidența criminologică oficială.

Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, toate plângerile și declarațiile depuse anterior și ulterior de Veaceslav Platon împotriva lui Plahotniuc au fost calificate de Procuratura Anticorupție ca fiind false și calomnioase, fără a se interveni cu verificări asupra faptelor semnalate, în repetate rânduri, de către acesta.

Aceeași soartă a avut-o și dosarul pornit de DIICOT România în temeiul denunțului lui Veaceslav Platon prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc și altor persoane pentru o serie de infracțiuni deosebit de grave de înșelăciune, șantaj, spălare de bani, preluarea ilegală a unor acțiuni ale unor bănci și societăți comerciale din Republica Moldova, și anume: BC „Victoria Bank”, BC „Banca de Economii”, SA „Asito”, SA „Victoria Asigurări”, SA „Alfa Engineering”.

Acest dosar a fost preluat de Procuratura Anticorupție de la DIICOT România pe 27 aprilie 2018, însă nici o acțiune procesuală în raport cu persoanele vizate în dosarul transmis de colegii români nu a fost realizată, Procuratura Anticorupție limitându-se la audierea lui Platon în calitate de martor, declarațiile căruia, de fiecare dată, erau catalogate ”false și calomnioase”.

Scopul principal al acestor acțiuni l-a constituit interesul fostului șef al Procuraturii Anticorupție de a-și menține susținerea politică și protectoare din partea liderului Partidul Democrat, cu care se cunoștea personal. Cel din urmă era în conflict cu Veaceslav Platon, care reprezenta un pericol iminent pentru imaginea, reputația și rating-ul lui Plahotniuc și al formațiunii politice pe care o conducea.

Notăm că, Platon a depus mai multe sesizări și declarații în ordine de procedură penală împotriva lui Vladimir Plahotniuc, și anume:
– denunțul din 2 august 2016 adresat DIICOT din România prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Plahotniuc, Candu, Iaralov, Andronachi și altor persoane;
– declarații incriminatorii în privința lui Plahotniuc depuse pe 9, 13 și 14 septembrie 2016 în cadrul dosarului gestionat de Procuratura Anticorupție;
– denunțul din 31 octombrie 2016 prin care solicita Procuraturii Anticorupție examinarea și cercetarea penală a lui Plahotniuc, Candu, Drăguțan, Politova, Iaralov și altor persoane, care ar fi sustras un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Deși, din toamna anului 2016, Procuratura Anticorupție dispunea de informații concrete privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc și anturajul său în ”furtul miliardului”, numitul nu a fost audiat niciodată ca pretins făptuitor, implicat în această crimă, fiind protejat și lăsat să părăsească nestingherit țara în vara anului 2019. În aceste condiții, ancheta fiind pusă în mare dificultate de a realiza investigații eficiente.

Prin urmare, realizând scopul de a-l proteja pe Vladimir Plahotniuc și alte persoane, inclusiv cu funcții de demnitate publică, din anturajul acestuia, prin falsificările realizate, Procurorul Anticorupție a contribuit la evitarea implicării procesuale a acestora în calitate de bănuiți pe mai multe cauze penale vizând investigarea fraudei bancare, a comis amestec în activitatea Procuraturii Anticorupție și a CNA, prin împiedicarea cercetării rapide, complete și obiective a cauzei penale.

În cadrul acestui dosar, fostul Procuror General și unul dintre foștii subalterni ai învinuitului au avut calitate de martori, deoarece nu s-a constatat că acțiunile lor au fost comise din interes material sau alte interese personale – elemente obligatorii pentru a încadra juridic fapta ca infracțiune.

Ultimii nu știau despre scopul urmărit de către fostul șef al Procuraturii Anticorupție. În plus, denunțul procurorului subordonat și probele materiale prezentate de către acesta au determinat temeiul pornirii urmăririi penale pe acest caz.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție este cercetat în stare de arest preventiv, iar astăzi, procurorii vor depune demers la prelungirea mandatului de arestare cu încă 30 de zile.

Între timp, Procuratura anunță despre un alt dosar, inițiat pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție.
El a fost deja audiat și recunoscut în calitate de bănuit de ”îmbogățire ilicită” și ”spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu”.

Temei pentru inițierea acestui dosar au servit materialele jurnalistice, verificate și confirmate în cadrul procesului penal de către instituțiile de stat abilitate, care relatau despre caracterul disproporționat al veniturilor declarate de ex-procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție în raport cu situația materială reală a membrilor familiei și rudelor acestuia.

De notat că, procurorul Viorel Morari și-a început cariera de procuror în anul 2002. Din anul 2007 a deținut funcții de conducere în Procuratură, iar începând cu 2016 până de curând – funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală, declanșate în decembrie 2019, au fost documentate și confirmate activitățile infracţionale, comise în intervalul anilor 2013-2019 de două și mai multe persoane, cu componenţă şi zonă de acţiune multinaţională, în sfera criminalităţii economico-financiare – spălarea banilor, îmbogățirea ilicită, precum și alte infracțiuni predicat conexe.

Acțiunile de spălare de bani se prezumă a fi comise prin intermediul membrilor familiei sale, dar și ale altor persoane apropiate, înrudite, interpuse, inclusiv persoane juridice.

Aria de acţiune este una transnaţională și se extinde atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și ale altor state europene, cum ar fi: Polonia, Germania, Marea Britanie, Canada, Ucraina, fiind implicate persoane fizice și juridice rezidente ale statelor menționate, fapt ce determină complexitatea anchetei și necesitatea formulării mai multor comisii rogatorii.

Astfel, s-a stabilit o supoziție rezonabilă că, persoanele care au fondat și au administrat SRL „Irarom-Grup” (Irarom citit invers este Morari – numele de familie a persoanei vizate), în perioada anilor 2013-2019, au investit în activitatea de întreprinzător mijloace financiare ce au depășit substanțial veniturile înregistrate oficial la instituțiile abilitate de stat.

Potrivit materialelor, mama și fratele procurorului au fondat și, respectiv, administrat această firmă, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova în anul 2013.

Deși, pe parcursul anilor 2013 – 2014, mama procurorului a obținut venituri oficiale de circa 2500 lei, în anul 2014 ea a efectuat 9 tranzacții de depunere a numerarului pe contul bancar al firmei, „pentru majorarea capitalului statutar” în sumă totală de 3,8 milioane de lei.

În anul 2014 întreprinderea „Irarom-Grup” a construit și dat în exploatare, în satul de baștină a procurorului, o stație de alimentare cu produse petroliere și gaz lichefiat, valoarea obiectului constituind 3,5 milioane de lei.
Începând cu anul 2015 firma dezvoltă activitatea cu privire la producerea, transportul, distribuția și comercializarea energiei electrice, iar în perioada 2016 – 2018 realizează instalarea, în nordul republicii, a 3 instalații de producere a energiei din surse regenerabile eoliene, valoarea totală a investițiilor fiind de peste 14,2 milioane de lei.

Potrivit declarațiilor fiscale pentru anii 2016 – 2017, firma declară un profit de peste 6,5 milioane de lei.
De asemenea, la cererea directorului firmei și după intervenția lui Viorel Morari, Consiliul de Administrație al ANRE, a aprobat și menținut un tarif de 1,13 lei/kW, majorând capacitatea instalației de la 1300 kW la 3900 kW.

Pentru comparație, pentru alte 10 companii similare, ANRE a aprobat tarife cuprinse între 0,68 – 1,01 lei/kW pentru energie electrică din sursă regenerabilă eoliană cu o capacitate de la 1300 de kW și mai mult.
Concomitent, au fost investigate și investițiile în bunuri imobile ale familiei, părinților și fratelui procurorului.
Potrivit datelor oficiale, în perioada anilor 2013-2018:
– Mama procurorului a obținut venituri oficiale de circa 113 mii lei,
– Tatăl – venituri oficiale în mărime de 46 mii lei,
– Fratele – venituri oficiale în mărime de 786 mii lei.

Totuși, în intervalul anilor 2012 – 2019, părinții acestuia, neavând alte surse de venit decât cele indicate oficial, aflându-se în permanență pe teritoriul republicii, au achiziționat 4 imobile în municipiul Chișinău, estimate la peste 179 mii de euro.

În perioada 2013-2019 mama procurorului a intrat în posesia a 25 de terenuri cu destinație agricolă, pentru construcții și grădină cu o suprafață totală de 18 hectare, 2 case de locuit și construcții accesorii cu suprafața totală de 192 m.p. – toate estimate la circa 28 000 Euro.

În perioada 2015-2018 fratele acestuia a procurat /primit donație 87 de terenuri agricole și pentru construcție cu suprafața totală de 45 ha, 1 casă de 93 m.p. și 1 construcție accesorie cu suprafața de 10 m.p., valoarea de piață a acestora, la momentul achiziționării, fiind de circa 50 mii Euro.

Totodată, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, împreună cu persoana cu care se află în căsătorie civilă – la fel procuror, nu dețin cu drept de proprietate nici un bun imobil sau mobil, inclusiv nici unul dintre automobilele pe care le-a folosit începând cu anul 2014.

Anterior, Autoritatea Națională de Integritate a efectuat un control al veniturilor și proprietăților lui Viorel Morari, însă nu a constatat careva nereguli, deși toate informațiile prezentate de către SIS și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor indicau contrariul. În aceste condiții, informațiile acestor două structuri au fost examinate prioritar, confirmându-se bănuiala cu privire la infracțiunile de ”îmbogățire ilicită” și ”spălare de bani”.

Precizăm că, acțiunile membrilor familiei fostului Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție și a persoanei juridice SRL ”Irarom-Grup” sunt cercetate în cadrul unei alte cauze penale, sub aspectul infracțiunii de ”spălare de bani”.

În context, în vederea recuperării bunurilor infracționale, actualmente, la solicitarea Procuraturii Generale, Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, realizează, în conformitate cu Codul de procedură penală, investigații financiare paralele, iar Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor cercetează schema complexă de spălare de bani.

În prezent, fostul Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție este vizat și în alte câteva procese penale, gestionate de Procuratura Generală, despre care vă vom informa suplimentar, la moment, divulgarea anumitor date fiind în defavoarea anchetei.

Facem precizarea că măsurile întreprinse de procurori, la această etapă, nu înfrâng în niciun fel principiul prezumţiei de nevinovăţie al persoanei bănuite/învinuite/inculpate.

loading...

Comments are closed.