Republica Moldova a înregistrat, începând cu trimestrul III 2024, un deficit agroalimentar fără precedent, după ce importurile de produse alimentare au depășit exporturile.
În 2025, exporturile sunt estimate la circa 596 milioane USD, în timp ce importurile ajung la aproape 800 milioane USD, ceea ce generează un deficit de peste 200 milioane USD.
Potrivit unei analize a economistului Veaceslav Ioniță, această evoluție nu reprezintă o fluctuație temporară, ci un semnal de erodare a modelului economic, în condițiile în care economia agrară a țării pierde din capacitatea de producție și procesare.
Datele arată că producția locală are un impact economic semnificativ mai mare decât importurile.
De exemplu, în sectorul cărnii de porc, producția internă generează până la 8,5 miliarde lei rulaj economic, comparativ cu doar 4–4,3 miliarde lei în cazul importurilor. În industria zahărului, producția locală aduce până la 4,45 miliarde lei, față de 1,2–1,5 miliarde lei din import.
Impactul asupra bugetului public este, de asemenea, major.
Producția locală din sectorul porcin generează între 800 și 1 000 milioane lei venituri fiscale, în timp ce importurile aduc doar 250–300 milioane lei. În industria zahărului, diferența este de 420–600 milioane lei față de 90–120 milioane lei.
Autorul analizei subliniază că „producția generează impozite pe întreg lanțul economic – salarii, profit, consum –, în timp ce importul generează preponderent TVA”, ceea ce duce la erodarea bazei fiscale.
Totodată, reducerea producției afectează direct piața muncii. În sectorul porcin, circa 5 800 de persoane depind de această ramură, iar industria zahărului asigură aproximativ 4 500 locuri de muncă. Înlocuirea producției locale cu importuri riscă să ducă la pierderea acestor locuri de muncă și la accelerarea migrației.
Analiza evidențiază și un declin demografic accentuat: aproximativ 923 000 de persoane apte de muncă se află peste hotare, iar în grupa de vârstă 24–44 ani circa 45% nu mai sunt în țară, ceea ce reduce consumul intern și veniturile bugetare.
Un alt aspect critic este exportul de materie primă în detrimentul produselor procesate. În prezent, aproximativ 70% din exporturi sunt materie primă agricolă și doar 30% produse alimentare, invers față de situația de acum 20 de ani.
Crizele sectoriale amplifică dezechilibrele. De exemplu, pesta porcină din 2025 a redus producția cu circa 35% și a generat pierderi bugetare de aproximativ 200 milioane lei anual, ceea ce a dus la creșterea importurilor.
În acest context, Ioniță avertizează că, fără politici publice active de susținere a producției locale, deficitul agroalimentar riscă să devină o tendință permanentă.
„Producția locală nu este o opțiune, ci o necesitate economică”, se arată în analiză, care subliniază că aceasta „multiplică economia de 2–3 ori, crește veniturile bugetare de 4–6 ori și susține ocuparea forței de muncă”.
În lipsa unor intervenții fiscale, comerciale și investiționale, Republica Moldova riscă să devină un importator net de produse alimentare, cu efecte directe asupra securității economice și alimentare.