Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a aprobat astăzi decizia privind aderarea Republicii Moldova la cel de-al doilea Protocol la Convenția de la Haga din 1954. Documentul, adoptat în 1999, urmărește consolidarea și uniformizarea protecției bunurilor culturale în situații de conflict armat – un subiect devenit din nou critic în contextul războiului din Ucraina.
Protocolul este deja ratificat de peste 100 de state, inclusiv cele mai multe țări ale Uniunii Europene, Marea Britanie și Statele Unite. Acesta completează Convenția de bază prin introducerea unui cadru modernizat de protecție pentru obiectivele culturale cu importanță majoră.
Principalele prevederi ale Protocolului
Măsuri preventive și organizatorice menite să asigure identificarea și pregătirea bunurilor culturale pentru a fi protejate înainte de izbucnirea unui conflict.
Respectarea strictă a patrimoniului cultural în timpul operațiunilor militare, inclusiv reguli suplimentare privind comportamentul forțelor armate.
Protecția patrimoniului din teritoriile ocupate, cu reguli speciale pentru conservarea, administrarea și neexploatarea acestuia.
Introducerea răspunderii penale pentru încălcarea prevederilor protocolului, inclusiv posibilitatea extrădării și a cooperării juridice internaționale.
De ce este relevant acum
Războiul din Ucraina a demonstrat vulnerabilitatea patrimoniului cultural în zone de conflict și a scos în evidență necesitatea unor mecanisme internaționale mult mai ferme. În acest context, aderarea Republicii Moldova la Protocol devine atât un pas de responsabilitate internațională, cât și o măsură de protecție preventivă.
Republica Moldova este deja parte la Convenția de la Haga și la primul Protocol încă din 1999, iar acest nou pas aliniat standardelor europene completează cadrul legislativ național pentru protecția patrimoniului cultural.