Reunite în ședință comună, Guvernele Republicii Moldova și României au trecut în revistă principalele proiecte bilaterale și au discutat despre noile inițiative. Prim-ministrul Pavel Filip a menționat că România rămâne un avocat și un prieten în parcursul european al țării noastre, iar eforturile în această direcție vor fi intensificate inclusiv în contextul deținerii președinției României la Consiliul Uniunii Europene, relatează MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a executivului.
Ne leagă istoria, cultura, limba, valorile și oamenii noștri, dar și proiectele pragmatice concrete, România fiind principalul partener comercial al țării noastre. „La Chișinău, a devenit un adevărat trend să strigi și să te declari pentru unire. Mai multe partide își adjudecă acest deziderat. Însă nu declarațiile tari ne asigură această apropiere, ci proiectele concrete. Ne dorim o infrastructură integrată, comună, ne dorim ca această apropiere, această unire dacă vreți, să se producă prin interconectarea infrastructurii pe diferite domenii, să ne integrăm sistemele pe transport, comunicații, mediu, securitate, educație și cultură”, a spus Pavel Filip.
Un proiect frumos, denumit simbolic „Autostrada Unirii” este autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni. Nu mai puțin importantă este și construcția podului rutier de la Ungheni. „Am vorbit și despre alte poduri, pentru că și pe partea stângă, și pe partea dreaptă a Prutului, avem localități cu aceeași denumire. De asemenea, vom încerca să promovăm un proiect ce ține de trecerea căii ferate la ecartamentul european și, de ce nu, să avem această conexiune directă dintre Chișinău și București – să lansăm și un tren rapid”, a menționat Pavel Filip. La fel de importante, cu impact pentru cetățenii noștri sunt proiectele de construcție a gazoductului Chișinău-Ungheni, dar și de interconectare pe energie electrică.
La rândul său, Viorica Dăncilă a subliniat că sprijinul României va continua, iar țara sa va rămâne un ferm susținător al Republicii Moldova: „România este dispusă să ofere expertiză și experți pentru reformele inițiate și să susțină Republica Moldova în drumul pro-european. Considerăm că drumul european este singura soluție pentru prosperitatea cetățenilor din Republica Moldova”. De asemenea, premierul român a subliniat că cele două state au în faţă multe obiective comune, iar în etapa următoare discuțiile vor continua pe fiecare sector în parte.
Printre domeniile prioritare de cooperare au mai fost menționate: controlul comun la frontieră și fluidizarea traficului, modernizarea birourilor vamale, dezvoltarea infrastructurii de comunicații la graniță și cooperarea în domeniul combaterii transfrontaliere a crimelor.
O realizare simbolică este și faptul că anul acesta, de la 1 octombrie, leul moldovenesc a trecut Prutul și a fost acceptat pentru operațiuni de schimb valutar și tranzacții bancare în România. „În așa mod vedem noi unirea: cu proiecte concrete de interconectare a infrastructurii între țările noastre. E simplu: avem același sânge. Acum avem ocazia să restabilim sau să construim împreună rețele, după modelul unui sistem sangvin, dacă vreți, să avem un sistem interconectat, astfel încât inimile în cele 2 capitale să bată în același ritm”, a conchis Pavel Filip.