Închişi de o lună de zile în case, ruşii s-ar putea confrunta cu o problemă mai veche, chiar dacă aceasta s-a redus semnificativ în ultimii ani: alcoolismul rămâne un risc pentru o populaţie care resimte deja efectele profundei crize economice care va urma, informează joi AFP, preluată de Agerpres.
Din primele săptămâni de izolare, vânzările de alcool din Rusia au crescut cu 65% într-o lună, conform Institutului pentru studiul pieţii GFK. Potrivit unei anchete a asociaţiei Rusia Abstinentă, 75% dintre persoanele intervievate au achiziţionat mai mult alcool decât de obicei, în cantităţi la nivelul celor pentru sărbătorile de sfârşit de an.
Această creştere este în parte cauzată de constituirea de provizii, dar şi de credinţe populare periculoase: „80% dintre cei intervievaţi cred că alcoolul imunizează împotriva COVID-19, în condiţiile în care, dimpotrivă, el afectează imunitatea şi exacerbează bolile cronice”, afirmă Sultan Hamzaev, directorul Rusiei Sobre.
Consumul de alcool scăzuse cu peste 40% în perioada 2003-2016 în Rusia, potrivit OMS, datorită unei campanii agresive a autorităţilor, ruşii consumând până acum mai puţin decât media francezilor sau germanilor. Însă ravagiile alcoolului, exacerbate în vremuri de criză, rămân totuşi gravate în memorie.
Asociaţiile de luptă împotriva violenţei domestice constată la rândul lor o explozie a violenţelor de la începutul măsurilor de izolare. Şi, chiar dacă este prea devreme să fie stabilită o corelaţie cu un consum crescut de alcool, Anna Rivina, directoare a centrului „Nu violenţei”, afirmă că „alcoolul trezeşte demonii” şi că violenţele care sunt raportate au devenit „mai dure”.
În acest context, Rusia Abstinentă a cerut autorităţilor să limiteze vânzările de alcool pe persoană sau chiar să închidă magazinele specializate.
