Seismologii din Republica Moldova au înregistrat cinci cutremure de la începutul anului 2026, cu magnitudini cuprinse între 3.1 și 3.7. Cel mai puternic cutremur a avut loc pe 1 februarie, la ora 14:14, informează telegraph.md, cu referire la Moldova 1.
Un cutremur înregistrat pe 23 ianuarie, la ora 15:15, ridică însă semne de întrebare, fiind singurul cu epicentrul localizat pe teritoriul Republicii Moldova. Acesta a avut magnitudinea 3.1 și s-a produs la o adâncime de doi kilometri în raionul Glodeni, la granița a trei sate: Sturzovca, Fundurii Vechi și Fundurii Noi.
Cornel Velnița, șeful Centrului de Monitorizare Seismică de la Institutul de Geologie și Seismologie al Universității de Stat din Moldova, a explicat că „o adâncime de doi km înseamnă că un asemenea cutremur este de tip crustal, adică de suprafață. Acest lucru este tipic pentru teritoriul Republicii Moldova. Toate cutremurele cu focare în Republica Moldova sunt de acest tip: cutremure de crustă superficială.”
Despre natura cutremurului de la Glodeni, el a spus: „Acest cutremur este asociat cu tectonica locală și nu a fost însoțit de replici. Totuși, în anumite condiții, cutremurele crustale pot fi cauzate de alți factori sau acestea pot deveni factori declanșatori ai eliberării de energie în sursă.”
Zona Glodeni se află pe Platforma Est-Europeană Precambriană, iar în nord-vestul Republicii Moldova există câteva mici falii unde se produc cutremure locale. „Focarul cutremurului este localizat într-o zonă mai extinsă din nord-vestul R. Moldova. Aceasta este o zonă cu activitate seismică redusă,” a precizat specialistul.
Cel mai puternic cutremur cu epicentrul pe teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrat pe 2 aprilie 1988, în apropierea satului Zăicani din raionul Râșcani, având magnitudinea 4.2 și adâncimea de 17 km, cu o intensitate la epicentru de 5 grade.
Diferența dintre cutremurele produse în zona Vrancea și cele cu epicentru în Republica Moldova constă în adâncimea focarelor. „Cutremurele din zona Vrancea sunt subcrustale, adică de adâncime intermediară de 60 – 180 km. Cutremurele cu epicentre pe teritoriul R. Moldova sunt crustale, focarele lor fiind situate aproape de suprafața Pământului,” a explicat Cornel Velnița.
Republica Moldova este mai afectată de cutremurele cu focare din afara granițelor, în special din zona Vrancea, România, și face parte dintr-o zonă cu seismicitate ridicată.
Cel mai mare cutremur înregistrat în ultimii doi ani în Republica Moldova a fost produs pe 16 septembrie 2024, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, România, cu magnitudinea 5.4 și adâncimea de 128.4 km. Alte două cutremure cu magnitudinea 4.4 au fost înregistrate în 2025, tot în zona Vrancea.
Numărul de cutremure înregistrate de Rețeaua Seismică Națională și valorile magnitudinilor și intensităților se mențin în limitele normale. În medie, rețeaua înregistrează între 1 300 și 1 600 de cutremure globale anual și între 30 și 150 cutremure din focarul Vrancea.
Microcutremurele cu magnitudini mici, nedetectabile de populație, sunt în număr de 5-10 pe an pentru magnitudini sub 2.0, 30-90 pentru magnitudini până la 2.9 și 30-50 pentru magnitudini până la 3.9.
Monitorizarea seismică în Republica Moldova este realizată de Centrul de Monitorizare Seismică din cadrul Institutului de Geologie și Seismologie al USM. Rețeaua include șapte stații seismice situate în Chișinău, Cahul, Leova, Soroca, Giurgiulești, Purcari și Mileștii Mici, precum și patru stații de instrumentare a clădirilor din Chișinău.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România colaborează cu instituția moldovenească, iar stațiile seismice instalate pe teritoriul Republicii Moldova transmit date în timp real către Centrul Național de Date din România.
Timpul de avertizare pentru municipiul Chișinău este de 30-40 de secunde, iar datele sunt procesate automat și transmise rapid autorităților și comunității științifice.
Aproximativ două treimi din teritoriul Republicii Moldova sunt supuse unui pericol seismic de nivel foarte înalt. Conform hărții zonării seismice din 2006, țara este împărțită în trei zone seismogene cu intensități de 6, 7 și 8 grade pe scara MSK-64.
În cazul unui cutremur puternic, regiunile cele mai expuse sunt cele cu intensitate seismică ridicată, iar condițiile locale, cum ar fi caracteristicile solului și densitatea populației, influențează riscul.
Faliile locale pot deveni active, însă cutremurele produse sunt, de regulă, insesizabile pentru populație și fără pericol real pentru infrastructură.
Schimbările climatice nu influențează activitatea seismică, deoarece acestea au efecte externe asupra suprafeței Pământului, în timp ce cutremurele provin din interiorul acestuia.
Explorările subterane, exploziile sau alte activități antropice pot provoca cutremure locale, iar bombardamentele pot genera oscilații la nivelul solului.
Cel mai realist scenariu seismic pentru Republica Moldova prevede că intensitatea seismică poate atinge până la 9 grade pe scara MSK-64 în anumite zone, cu potențiale consecințe grave. Cutremurele din 1977 și 1986 au demonstrat că seismele puternice pot provoca daune semnificative, inclusiv victime și distrugeri materiale.
Specialiștii recomandă populației să păstreze calmul în timpul unui cutremur, să se adăpostească sub mobilier solid sau lângă pereți interiori rezistenți, să evite ferestrele și obiectele suspendate și să nu folosească liftul. După cutremur, trebuie verificată siguranța clădirii și ieșit calm afară.
În spații deschise, oamenii trebuie să se îndepărteze de clădiri, stâlpi și linii electrice, iar cei aflați în mașină să oprească în locuri sigure și să rămână în vehicul până la încetarea mișcării.
Cornel Velnița a subliniat că „pentru asigurarea securității seismice a țării există o mulțime de provocări, cum ar fi faptul că, în Republica Moldova, riscul seismic este evaluat, dar lucrări concret pentru a-l diminua nu au loc.”
El a adăugat că „în R. Moldova nu au loc lucrări de consolidare a obiectelor de risc seismic – clădiri, construcții, diguri, mijloace de comunicații etc. Totodată, populația și autoritățile locale sunt slab conștiente de pericolele și riscurile condiționate de cutremurele de pământ, este larg răspândită reconstrucția neautorizată a apartamentelor în clădirile multietajate, iar luarea de decizii, planificarea teritoriilor se face deseori fără a ține cont de pericolul și riscul seismic existent.”
Pentru a face față acestor provocări, este necesară elaborarea și aplicarea unui spectru larg de măsuri științifice, politice și administrative, inclusiv dezvoltarea metodelor de monitorizare și avertizare, perfecționarea cadrului normativ pentru construcții seismorezistente, expertiza clădirilor existente, elaborarea hărților de microzonare seismică și instruirea populației și a cadrelor specializate.
Implementarea acestor măsuri ar permite reducerea riscului seismic și creșterea securității populației, precum și soluționarea optimă a problemelor legate de dezvoltarea durabilă a teritoriului Republicii Moldova.