Temperatura medie globală a suprafeței Pământului a fost în 2025 cu 1,39°C mai mare decât în perioada preindustrială (1850–1900), iar 1,37°C din această creștere se datorează activităților umane, potrivit unui nou studiu publicat în revista științifică Earth System Science Data.
Raportul, realizat de peste 70 de cercetători din 17 țări, arată că încălzirea globală provocată de om a atins niveluri record, în timp ce nivelul oceanelor continuă să crească, iar sistemele internaționale de monitorizare climatică devin tot mai vulnerabile.
Studiul anual „Indicators of Global Climate Change” analizează 12 indicatori esențiali ai sistemului climatic și confirmă că ritmul încălzirii globale generate de activitatea umană a ajuns la 0,27°C pe deceniu în perioada 2016–2025, cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul măsurătorilor moderne.
Cercetătorii explică faptul că principalele cauze ale acestei evoluții sunt emisiile record de gaze cu efect de seră provenite din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, precum și reducerea efectului de răcire produs de aerosolii atmosferici.
Raportul evidențiază și creșterea continuă a nivelului Oceanului Planetar, fenomen determinat de acumularea căldurii în oceane și de topirea ghețarilor și calotelor glaciare. Specialiștii avertizează că acest proces amplifică riscurile pentru zonele de coastă și statele insulare, inclusiv eroziunea litoralului, inundațiile și afectarea infrastructurii.
Autorii studiului atrag atenția și asupra unei alte probleme: slăbirea infrastructurii globale de monitorizare a climei. Potrivit acestora, cercetarea climatică depinde de rețele complexe de sateliți, stații terestre și sisteme oceanografice care necesită finanțare constantă și cooperare internațională.
Un exemplu este programul american Ocean Observatories Initiative, una dintre cele mai importante rețele de observare a oceanelor din lume. Din cauza reducerilor bugetare, autoritățile americane au început demontarea unor componente ale sistemului, care include peste 900 de senzori marini ce furnizează date în timp real de mai bine de un deceniu.
Oamenii de știință avertizează că diminuarea capacităților de monitorizare ar putea afecta grav înțelegerea schimbărilor climatice și capacitatea guvernelor de a anticipa riscurile și de a adopta politici eficiente de adaptare.
Concluzia cercetătorilor este clară: planeta continuă să se încălzească într-un ritm alarmant, iar fără reducerea emisiilor și menținerea sistemelor de monitorizare climatică, efectele schimbărilor climatice vor deveni tot mai greu de gestionat.