Serviciile secrete europene privesc cu scepticism șansele de a se ajunge la pace în Ucraina în acest an, în ciuda eforturilor depuse de Statele Unite. Reuters a relatat această informație, citând sub protecția anonimatului șefii a cinci servicii de informații din Europa.
Potrivit acestor evaluări, Rusia nu este interesată de încheierea rapidă a războiului împotriva Ucrainei. Patru dintre sursele citate susțin că Moscova folosește dialogul cu SUA în principal pentru a-și promova propriile interese, precum relaxarea sancțiunilor și încheierea unor acorduri economice.
Ultima rundă de negocieri a avut loc recent la Geneva și, potrivit uneia dintre surse, aceasta nu ar fi decât „teatru”. „Washingtonul speră să obțină un acord până în iunie, înaintea alegerilor intermediare pentru Congres din noiembrie. De aici ar proveni și optimismul președintelui american Donald Trump, care afirmă că îl consideră pe președintele rus Vladimir Putin dispus la o înțelegere”, a spus sursa.
Un oficial de rang înalt al unui serviciu european de informații a declarat: „Rusia nu urmărește pacea. Ea își urmărește obiectivele strategice – iar acestea au rămas aceleași”. Printre aceste obiective se numără înlăturarea de la putere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un „stat tampon neutru” între Rusia și Occident.
Un alt interlocutor a subliniat că Rusia nu consideră necesară încetarea urgentă a ostilităților, deoarece economia sa „nu este încă în pragul colapsului”.
Negociatorii ucraineni și ruși au avut în această săptămână a treia întâlnire din 2026, mediată de SUA, însă fără progrese în chestiunile-cheie, în special cele teritoriale. Moscova cere ca Kievul să-și retragă trupele din aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care Rusia nu o controlează, solicitare respinsă de Ucraina. Una dintre surse a apreciat că obținerea controlului asupra întregii regiuni Donețk ar putea satisface Moscova din punct de vedere teritorial, însă nu și în privința obiectivului principal – schimbarea conducerii de la Kiev. Un alt oficial consideră că eventualele concesii privind Donețk ar fi „cel mai probabil doar începutul unor noi cereri”.
Sursele europene au exprimat îngrijorări și în legătură cu nivelul de pregătire al negociatorilor occidentali. Partea americană este reprezentată de dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff, apropiat al lui Trump, și de ginerele președintelui, Jared Kushner. Deși ambii au participat anterior la misiuni diplomatice la solicitarea lui Trump, nu sunt diplomați de carieră și nu au expertiză specializată privind Rusia sau Ucraina.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că criticile anonime nu ajută procesul actual și a subliniat că Trump și echipa sa „au făcut mai mult decât oricine pentru a aduce părțile la masa negocierilor și a opri vărsarea de sânge”.
Două surse din mediul serviciilor de informații au afirmat că Moscova încearcă să împartă negocierile în două piste paralele: una privind războiul și alta referitoare la acorduri bilaterale cu SUA, inclusiv o eventuală relaxare a sancțiunilor. Anterior, Zelenski declara că serviciile sale de informații dețin date despre negocieri între SUA și Rusia privind proiecte majore de cooperare bilaterală în valoare de până la 12 trilioane de dolari, propuneri înaintate de reprezentantul rus Kirill Dmitriev.
Una dintre sursele europene a afirmat că astfel de propuneri ar putea fi avantajoase atât pentru Trump, cât și pentru oligarhii ruși afectați de sancțiuni, a căror loialitate este importantă pentru Kremlin în contextul dificultăților economice crescânde. Totodată, a avertizat că Rusia este o „societate rezilientă”, capabilă să suporte privațiuni.
Un alt interlocutor a atras atenția asupra unor riscuri financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a anului 2026, din cauza accesului limitat la piețele de capital, a costurilor ridicate ale împrumuturilor și a presiunii sancțiunilor. Economia țării oscilează între stagnare și recesiune: creșterea de anul trecut a fost de aproximativ 1%, rata-cheie a băncii centrale este de 15,5%, iar partea lichidă a fondului de rezervă utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar s-a redus la mai puțin de jumătate față de nivelul de la începutul invaziei din 2022.