Doar 1,4 la sută din suprafața totală a terenurilor agricole din Republica Moldova sunt cultivate cu produse ecologice. Este vorba despre aproximativ 28 000 de hectare, scrie Radio Moldova.
Asta în timp ce, ținta Uniunii Europene pentru țara noastră ar fi să atingă cel puțin nivelul de 10 la sută până în 2030.
Producătorii agricoli de la noi, dar și specialiștii explică interesul scăzut față de agricultura ecologică prin faptul că trecerea de la agricultura tradițională este una costisitoare, anevoioasă și poate dura mai mult timp.
Vasile Niculiță practica agricultura din anul 2017, iar abia în 2022 a început să facă tranziția pentru a putea cultiva produse ecologice. Anul trecut acesta a reușit să obțină și certificatul IECO. Vasile Niculiță deține peste două hectare pe care crește verdețuri, ceapă, cartofi, morcovi roșii și castraveți.
”Termenul de bio-ecologic și natural au același semnificație dacă luăm pribuche a legii. Un produs care crește la bunica în gardină nici de cum nu poate fi considerat bio sau dacă este un certificat care poate confirma faptul de sigur”, spune agricultorul.
Fermierul spune că diferența o face solul. În agricultura IECO pământul nu trebuie prelucrat chimic, iar dacă se folosesc preparate contra dăunătorilor acestea trebuie să fie certificate ecologic.
Diferența dintre produsul ecologic și produsul non-ecologic, vizual, noi nu putem să spunem că este ecologic câteodată vizual, poate arat un pic mai rău, dar de obicei dacă agricultor este bravo și cunoaște toate procedurile, de multe ori și ăsta ecologic arată foarte bine ca și ăsta natural. Dacă apar dăunători, sunt preparate care sunt permise în agricultură ecologică*”, a menționat fermierul.
Pentru a putea cultiva produse ecologice și pentru a obține certificatul în domeniul, agricultorii trebuie să treacă prin etapa conversiei care poate dura până la trei ani. În această perioadă, un inspector de control autorizat verifică cum a fost tratat terenul de dăunători, ce produs s-a folosit și cum a fost fertilizat terenul.
Ulterior, ei se vor înregistra la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și pot beneficia și de subvenții din partea statului, a precizat șefa serviciului producției ecologică de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Marina Ilușca.
”Aici ei pot beneficia de trei forme de sprijin. Pot solicita subvenții pentru perioada de conversie, suma variază în dependență de anul de conversie și cultura practicată. Pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică, deci atunci când deja parcurge perioada de conversie și obține statutul de certificat ecologic, pot beneficia de 20% din valoarea comercializată. A treia masură este subvenția pentru cultivarea culturilor fixatoare de azot, care la fel este obținută per hectar”, a relatat Marina Ilușca.
În total, în țara noastră, sunt aproximativ 140 de agricultori care cultivă produse ecologice. Doar 5 dintre aceștia au certificat ecologic și mai puțini de 100 reușesc să-și exporte marfa pe piața Uniunii Europene.
Totuși fermierii sunt nevoiți să coopereze pentru a forma lotul necesar pentru export. Restul producătorilor mici și mijlocii își comercializează produsele la o piață din capitală care este deschisă doar o dată pe săptămână.