STUDIU // Moldova va rămâne fără tineri apți de muncă: Peste jumătate din cei din țară vor fi plecați peste hotare în următorii ani

 

Republica Moldova are oameni în vârstă aptă de muncă, doar că aceștia nu se află în țară. Dintre cei aflați acum în țară, într-un viitor apropiat, mai mult de jumătate se vor afla peste hotare, scrie Jurnal.md

Grupul de vârstă care cel mai mult migrează în ultima perioadă este de la 25 la 34 de ani.

Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) ”Viitorul”, vineri, 3 mai, în cadrul emisiunii ”Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Vorbind despre populația ocupată din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a spus că în 1960 era 1 milion și 301 mii de persoane ocupate, dintre care 784 de mii salariați, iar 517 mii – implicați în activități în economia neobservată. În 1970 – 1 milion și 540 de mii de persoane ocupate, dintre care 1 milion și 254 de mii de salariați, iar 294 de mii – în economia neobservată. În 1985 – 1 milion și 621 de mii de persoane ocupate, dintre care 1 milion și 328 de mii – salariați, iar 294 de mii – în economia neobservată. În 1990 – 1 milion și 600 de mii de persoane ocupate, dintre care 1 milion și 218 mii – salariate, iar 382 de mii – în economia neobservată. În 2000 era 1 milion și 402 mii de persoane ocupate, dintre care 697 de mii – salariate, iar 706 mii – în economia neobservată. În 2010 erau deja 949 de mii de persoane ocupate, dintre care 598 de mii – salariate, iar 352 de mii – în economia neobservată.

„În 2020 – 834 de mii de persoane ocupate, dintre care 602 mii – salariate, iar 233 de mii – în economia neobservată. În 2024, estimativ vor fi 880 de mii de persoane ocupate, dintre care 630 de mii – salariate, iar 250 de mii – în economia neobservată. „Noi am ajuns la minimum forței de muncă angajată în Republica Moldova în 2020. Pandemia a afectat grav sectorul real al economiei naționale. În 2024 vom avea o ușoară înviorare. Nu este o creștere, dar mai degrabă o recuperare după pandemie, recuperare cam târzie din păcate. Scăderea cea mai accentuată a avut loc în sectorul agricol”, a spus Veaceslav Ioniță.

Despre populația ocupată în agricultură, a declarat că în 1985 erau 605 mii de persoane, dintre care 305 mii erau salariați, iar 300 de mii – lucrau în colhozuri sau pe cont propriu. În 1990 a scăzut numărul celor implicați în lucrările agricole la 552,4 mii de persoane, dintre care 182,4 mii – salariați, iar 370 de mii – pe cont propriu. Către 1995, numărul celor implicați în agricultură a crescut la 711 mii de persoane, dintre care 185 de mii – salariați, iar 526 de mii – pe cont propriu. În 2000 s-a ajuns la 770 de mii de persoane ocupate în agricultură, dintre care 184,9 mii – salariați, iar 585,5 mii – pe cont propriu. Către 2005 a scăzut la 536,5 mii de persoane, dintre care 102,5 mii – salariați, iar 434 de mii – pe cont propriu. Către 2020 a scăzut la 175,9 mii de persoane, dintre care 34,2 mii – salariați, iar 141,7 mii – pe cont propriu.

„În acest an, estimativ, vor fi 178 de mii de persoane antrenate în agricultură, dintre care 34 de mii – salariați, iar 144 de mii – pe cont propriu. Numărul persoanelor antrenate în agricultură a crescut în perioada 1990-2000, iar acum se înregistrează o scădere foarte puternică. În perioada 1990-2000 Republica Moldova a pierdut un număr impunător de locuri de muncă, în sectorul formal. Practic jumătate din toată forța de muncă pe care o avea atunci. La acea vreme, plecarea peste hotare încă nu era privită ca o soluție, iar oamenii s-au implicat masiv în agricultură, care a absorbit peste 200 de mii de brațe de muncă. Aceștia după ce și-au pierdut locul de muncă, prin intermediul agriculturii, care era o agricultură de subzistență, în cea mai primitivă formă, au supraviețuit. Deși numărul celor ocupați în agricultură a scăzut, producția este la același nivel, chiar în creștere, datorită creșterii puternice a productivității în agricultură, datorată investițiilor în utilaje și tehnologii moderne. Productivitatea a crescut de peste trei ori în această perioadă”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Cu referire la populația aflată pe teritoriul țării și ocupată în economia neobservată, majoritatea dintre ei sunt antrenați în două sectoare: agricultură și construcții. În 2015 erau 245,6 mii de persoane, dintre care 159,4 mii – în agricultură, 30,5 mii – în construcții, iar 55,7 mii – în alte ramuri ale economiei. Către 2018 a scăzut la 181,1 mii de persoane, dintre care 156,5 mii – în agricultură, 22,3 mii – în construcții, iar 2,3 mii – în alte ramuri ale economiei. În 2019 a crescut brusc la 247,2 mii de persoane, dintre care 146,4 mii – în agricultură, 36,8 mii – în construcții, iar 64,1 mii – în alte ramuri ale economiei. Din cauza pandemiei de Covid-19, în 2021 populația antrenată în economia neobservată a scăzut la 220,7 mii de persoane; iar în 2023 a crescut la 251,9 mii de persoane, dintre care 150,3 mii – în agricultură, 40,1 mii – în construcții, iar 61,5 mii – în alte ramuri ale economiei.

Analizând vârsta medie a unui salariat în Republica Moldova, expertul a afirmat că în 2015 aceasta a fost de 41,6 ani; în 2017 – de 42,1 ani; 2020 – 42,6 ani; 2023 – 43,3 ani. „Este un fenomen nou care se întâmplă în ultima perioadă, care ar trebuie să ne îngrijoreze și este legat de vârsta medie a salariaților din Republica Moldova. Sunt două motive de bază: 1) avem tot mai puțini tineri în general, și 2) este înclinația tinerilor de a migra peste hotare, iar în țară rămân persoanele în vârstă”, a afirmat expertul.

Referitor la tinerii de 15-34 de ani în totalul populației ocupate, economistul a declarat că în 2015 ponderea acestora a fost de 32,9%; în 2017 – 31,8%; 2018 – 31%; 2019 – 31,4%; 2020 – 29,7%; 2021 – 28,9%; 2022 – 27,5%; 2023 – 25,6%. „Dacă în 2015 fiecare al treilea tânăr de 15-34 de ani era ocupat în economie, astăzi, fiecare al patrulea. Tinerii antrenați în economie dispar. Nu este faptul că tinerii nu lucrează, tinerii nu mai sunt în țară”, a declarat economistul.

Cu privire la tinerii de 15-34 de ani ocupați în economia națională din totalul tinerilor aflați în țară, analistul economic a spus că în 2015 ponderea lor era de 32,1%; în 2016 – 32,5%; 2017 – 31,8%; 2018 – 32,6%; 2019 – 38,1%; 2020 – 36,2%; 2021 – 36,7%; 2022 – 38,1%; 2023 – 38,7%. „Tinerii acum sunt cu mult mai dornici de a munci decât în 2015. Din cei care sunt în țară, dacă în 2015 lucrau 32,1%, acum lucrează 38,7%. Problema este că tinerii practic nu mai sunt în țară”, a spus analistul economic.

Despre populația în vârsta aptă de muncă (15-64 ani), Veaceslav Ioniță a menționat că în 2015 erau 2 milioane 620 de mii de persoane de 15-64 de ani, în vârstă aptă de muncă, dintre care 2 milioane 007 mii erau în țară, iar 613 mii erau plecate peste hotare. În 2017 erau 2 milioane 587 de mii de persoane de 15-64 de ani, apte de muncă, dintre care 1 milion 916 mii – în țară, iar 671 de mii – peste hotare. În 2020 erau 2 milioane 535 de mii de persoane de 15-64 de ani, apte de muncă, dintre care 1 milion 774 de mii – în țară, iar 762 de mii – peste hotare. În 2023 – 2 milioane 475 de mii de persoane de 15-64 de ani apte de muncă, dintre care 1 milion 656 de mii – în țară, iar 819 de mii – peste hotare. „Cel mai mult a scăzut numărul de persoane de 15-64 de ani care se află în Republica Moldova. În circa 10 ani avem o creștere cu circa 200 de mii de persoane în vârstă aptă de muncă care este peste hotare”, a menționat expertul.

Privind ponderea celor plecați peste hotare din totalul populației, analistul economic a afirmat că în 2015 cei de vârsta 15-24 de ani erau plecați în proporție de 22,1%, iar în 2023 – 34,3%; cei de vârsta 25-34 de ani erau plecați – 30,3%, iar în 2023 – 40,9%; cei de vârsta 35-44 de ani erau plecați – 26,4%, iar în 2023 – 38,5%; cei de vârsta 45-54 de ani erau plecați – 21,7%, iar în 2023 – 28,6%; cei de vârsta 55-64 de ani erau plecați – 13,3%, iar în 2023 – 19,1%. „Fiecare al treilea om, în vârstă aptă de muncă, nu se află în țară. Acest indicator este în creștere, se înrăutățește, în fiecare an. Cel mai dramatic pleacă cei de vârsta 25-44 de ani. Cel mai brusc a crescut 35-44 de ani, după 2015, perioadă care a fost denumită al doilea val de migrație”, a afirmat analistul economic.

Vorbind despre forța de muncă tânără (25-44 ani) după locul aflării, expertul a mai declarat că în 2015 era de 1 milion 167 de mii de persoane, dintre care 833 de mii – în țară, iar 334 de mii – peste hotare; în 2017 era de 1 milion 200 de mii de persoane, dintre care 822 de mii – în țară, iar 377 de mii – peste hotare; în 2019 – 1 milion 216 mii de persoane, dintre care 790 de mii – în țară, iar 426 de mii – peste hotare; 2021 – 1 milion 216 mii de persoane, dintre care 769 de mii – în țară, iar 447 de mii – peste hotare; 2023 – 1 milion 197 de mii de persoane, dintre care 722 de mii – în țară, iar 474 de mii – peste hotare. „Estimativ, în 2025 vor fi în vârstă aptă de muncă 1 milion 161 de mii de persoane, dintre care 663 de mii – în țară, iar 498 de mii – peste hotare. În 2030 – 1 milion 30 de mii de persoane, dintre care 493 de mii – în țară, iar 537 de mii – peste hotare. Dacă în 2015, circa 28% erau peste hotare, în 2023 a ajuns la 39,7%, iar în 2030 va fi de 52,2%. În 2030, numărul celor plecați peste hotare va fi mai mare decât numărul celor aflați în țară”, a mai declarat expertul.

Despre corelația dintre populația tânără (15-24 de ani) și în vârstă (peste 65 de ani) aflată în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a menționat că în 2015 populația de 15-24 de ani, prezentă în țară, era de 402 mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 327 de mii de persoane; în 2017 – populația de 15-24 de ani – de 351 mii de persoane, iar de peste 65 de ani – 348 de mii de persoane; în 2019 – 15-24 de ani – de 297 de mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 369 de mii de persoane; 2021 – populația de 15-24 de ani – de 273 mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 389 de mii de persoane; 2023 – 15-24 de ani – de 248 mii de persoane, iar cei de peste 65 de ani – 404 mii de persoane.

Cu referire la ponderea celor plecați peste hotare în ultimii cinci ani, din totalul celor aflați în țară, economistul a spus că de la 15 la 24 de ani au plecat 9,2% sau 25 de mii de persoane; de la 25 la 34 de ani – 14% sau 55 de mii de persoane; de la 35 la 44 de ani – 7,9% sau 33 de mii de persoane, de la 45 la 54 de ani – 1,6% sau 5 mii de persoane, iar de la 55 la 64 de ani – au revenit acasă 1,3% sau în jur de 5 mii de persoane.

Total
0
Shares
Total
0
Share