Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, s-au opus unei declarații comune ferme privind Ucraina la summitul G7, desfășurat recent în Canada, motivând dorința de a păstra deschise canalele de negociere cu Rusia, potrivit unei surse guvernamentale canadiene.
Deși ceilalți șase lideri – din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit – au convenit asupra unui „limbaj dur” față de agresiunea rusă, lipsa acordului Statelor Unite a blocat adoptarea unei declarații oficiale comune. Plecarea bruscă a lui Trump, pe fondul tensiunilor dintre Israel și Iran, a amplificat divergențele din cadrul reuniunii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la summit, nu a reușit să se întâlnească cu Donald Trump, dar a cerut sprijin suplimentar celorlalți lideri, după un nou atac mortal asupra Kievului. Zelenski a pledat pentru un armistițiu necondiționat și pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei.
Premierul canadian Mark Carney a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 1,27 miliarde de euro, iar Canada și Regatul Unit au înăsprit sancțiunile împotriva așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că noile sancțiuni vizează direct „mașina de război a lui Putin”.
Donald Trump a contestat însă eficiența sancțiunilor, calificându-le drept costisitoare pentru SUA, și a ironizat liderii europeni la întoarcerea în țară, acuzând lipsa unui „acord echitabil” privind relațiile comerciale.
Totodată, președintele american a criticat poziția lui Emmanuel Macron privind Iranul, cerând marți, de la Washington, „capitularea necondiționată” a regimului de la Teheran. Macron a avertizat că o schimbare de regim prin forță ar genera haos în regiune.