VIDEO Consiliul UE nu a prezentat probe juridice în cazul sancțiunilor împotriva Victoriei Furtună, potrivit unui răspuns oficial

Consiliul Uniunii Europene nu a prezentat argumente și dovezi juridice concrete în cazul sancțiunilor aplicate anul trecut împotriva Victoriei Furtună, președintele Partidului „Moldova Mare” și fost procuror anticorupție, potrivit unui răspuns oficial primit de politiciană.

Furtună afirmă că, în urma unei solicitări adresate instituției europene, răspunsul nu conține o hotărâre judecătorească sau probe verificate, ci face trimitere la articole de presă.

„Nu o decizie judecătorească stă la baza sancțiunilor UE, nu probe verificate, ci articole din presă”, a declarat aceasta.

Potrivit ei, în perioada în care formațiunea pe care o conduce a înregistrat o creștere politică, au apărut materiale media critice la adresa sa, care ulterior ar fi fost utilizate drept temei pentru includerea sa în regimul de sancțiuni.

Furtună susține că efectele sancțiunilor au fost semnificative, inclusiv blocarea conturilor personale, a contului unei asociații obștești și tentative de blocare a conturilor partidului. În acest context, ea afirmă că a fost nevoită să se împrumute pentru a-și asigura cheltuielile curente.

Totodată, politiciana a declarat că va contesta sancțiunile pe cale legală și va solicita recuperarea prejudiciilor materiale și morale.

Despre aplicarea sancțiunilor europene în privința Victoriei Furtună s-a aflat inițial în iulie 2025.

„Cei vizați sunt supuși unui blocaj asupra activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestora, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice. Totodată, persoanele fizice incluse pe listă se confruntă cu o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene”, a punctat Consiliul UE în comunicatul din 15 iulie 2025, zi în care șapte persoane și trei entități, considerate „responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept și stabilitatea țării”, au fost incluse pe lista de sancțiuni a UE.

Recent, în SUA a fost publicat un raport în care s-a criticat faptul că UE ar fi intervenit în alegerile organizate recent în Republica Moldova, România și alte țări, constatându-se ingerințe în actul electoral.

Raportul interimar, publicat la 3 februarie 2026 de Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanților din SUA, indică faptul că instituții ale Uniunii Europene, inclusiv Comisia Europeană, au fost implicate în mecanisme de monitorizare și moderare a conținutului online înaintea unor alegeri, inclusiv în Republica Moldova.

Documentul arată că, în baza Codului privind Dezinformarea și a Digital Services Act, a fost activat un „sistem de răspuns rapid”, prin care verificatori de fapte aprobați de Comisia Europeană puteau solicita prioritar eliminarea unor conținuturi în perioada electorală. Raportul susține că acest mecanism ar fi creat premise pentru intervenții asupra spațiului informațional, inclusiv prin favorizarea anumitor narațiuni politice.

În cazul Republicii Moldova, raportul menționează organizarea, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, a unui summit coordonat de Comisia Europeană cu platformele online, unde au fost discutate măsuri de combatere a dezinformării și aplicarea regulilor privind serviciile digitale. Autorii documentului notează că aceste acțiuni au avut loc într-un context politic sensibil și ridică semne de întrebare, în condițiile în care Republica Moldova nu este stat membru al UE.

Per ansamblu, raportul sugerează că intervențiile asupra moderării conținutului online în perioade electorale ar fi putut influența dezbaterea publică, element invocat și în spațiul politic drept argument privind caracterul netransparent sau politic al unor decizii adoptate la nivel european.