VIDEO EXCLUSIV // Scheletele din șifonierul lui Dumitru Robu, interimarul Maiei Sandu la Procuratura Generală

Pentru prima dată, Dumitru Robu a fost votat la data de 30 iulie 2019 de 78 de deputați în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui a fost propusă de comisia juridică a legislativului, după ce, din lipsa de cvorum, ședința Consiliului Superior al Procurorilor a fost amânată. A doua zi după votul din Parlament, decretul privind numirea lui în funcție a fost semnat de Igor Dodon, pe atunci președinte al Republicii Moldova și liderul neformal al PSRM.

Numirea lui Robu a fost posibilă după ce legislativul a făcut modificări la Legea Procuraturii, astfel încât președintele Igor Dodon să poată desemna un interimar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Cum instituția așa și nu a mai făcut asta, Parlamentul și-a asumat angajamentul de a înainta un candidat.

Fiind ales de Parlament și avizat pozitiv de Consiliul Superior al Procurorilor, acesta indica în declarațiile de avere și interese că a beneficiat, în perioada 2015-2019, de donații în valoare totală de 27 mii de euro. Banii i-au fost oferiți de părinții soției, care, conform declarațiilor noului procuror general interimar, muncesc de mai mulți ani în străinătate.

Pentru a doua oară, Dumitru Robu, ajunge procuror general interimar datorită Maiei Sandu, prin Decretul acesteia, Nr. 182-IX din 6 octombrie 2021.

Dumitru Robu este procuror din luna mai 2006, activând inițial în cadrul Centrului de pregătire a cadrelor Procuraturii, iar ulterior în Procuratura Florești.

Prima donație declarată: 6 mii de euro în 2015

În iulie 2013, Dumitru Robu se transferă în cadrul secției pentru combaterea traficului de persoane a Procuraturii Generale și beneficiază, lunar, de un salariu de aproximativ 7 mii de lei. Soția sa, angajată a Companiei MoldATSA, primește 18,5 mii de lei pe lună. În 2013, soții Robu nu fac achiziții, declarând aceleași bunuri ca și în 2012.

În 2014, soții Dumitru și Diana Robu încasează salarii similare cu cele din 2013. Ei vând automobilul Smart, pe care l-au achiziționat în 2010, contra sumei de 30 mii de lei. În urma unui contract de comodat intră în posesia unui Nissan Juke, fabricat în 2011. Totodată, din declarație dispare automobilul Renault Megane, pe care-l conducea Dumitru Robu, tot în baza unui contract de comodat.

În declarația de avere pentru 2015, procurorul Robu declară, pentru prima dată, în afară de veniturile salariale ale familiei, donații în sumă de 6 mii de euro. Dar ca și în anul anterior, familia nu face vreo achiziție importantă.

Transferul la PA și dosarul de rezonanță pe care l-a gestionat

În iulie 2016, Dumitru Robu este transferat la Procuratura Anticorupție (PA), la doar câteva luni distanță după ce șefia instituției era preluată de Viorel Morari. După reforma Procuraturii, salariile acuzatorilor de stat se dublează, iar Dumitru Robu indică venituri lunare de aproximativ 13 mii de lei, în timp ce soția sa, care muncea la MoldATSA, încasa lunar nu mai puțin de 18,3 mii de lei.

În 2016, familia procurorului Robu indică, la capitolul donații, o sumă mai mare: 8 mii de euro. Tot în acel an, în declarația acuzatorului de stat se regăsește apartamentul de 93 m.p., achiziționat cu 544 mii de lei în urma contractului de investiții din 2011, dar și un loc de parcare care a costat 5,5 mii de euro.

În 2017, Dumitru Robu, fiind la PA, gestionează unul dintre cele mai răsunătoare dosare ale anului, cel privind parcările cu plată din capitală în care erau anchetați primarul capitalei din acea perioadă, Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, dar și șeful Direcției transport public și căi de comunicație, Igor Gamrețchi. La scurt timp, Chirtoacă este înlăturat din fruntea Primăriei, pe tot parcursul procesului acuzând că a fost ținta unui dosar politic, organizat de Partidul Democrat pentru a-și subordona Primăria Chișinău.

Tot atunci, existau multe voci care spuneau că Robu ar fi fost dirijat de Partidul Democrat.

În același an, Dumitru Robu beneficiază de un salariu lunar de 25 de mii de lei, iar soția sa de unul de 28 de mii de lei. Tot în 2017, Dumitru Robu indică în declarația de avere o nouă donație în valoare de 5 mii de euro de la Liuba Ghețîu, soacra sa. Acesta înstrăinează apartamentul cumpărat în blocul pentru procurori pentru suma de 589 mii de lei. În schimb, procură un alt apartament, de 85 m.p. contra sumei de 479 mii de lei.

În 2018, Dumitru Robu indică în declarația de avere și interese faptul că, împreună cu soția, au primit, pe lângă salariu, o donație de 8 mii de euro de la socrul său, Ivan Ghețîu. Totodată, în urma ceremoniei de botez a copilului, procurorul susține că a încasat suma de 14 mii de euro. În 2018, soții Robu fac două achiziții: cumpără un garaj cu 50 mii de lei și un automobil Lexus CT200H, plătind 8,7 mii de euro.

Solicitat de ZdG, Dumitru Robu a transmis, prin intermediul Serviciului de presă al Procuraturii Generale că donațiile în valoare totală de 27 mii de euro, provenite de la socri, pe care acesta le-a indicat în ultimii ani în declarațiile de avere, s-ar datora faptului că aceștia lucrează în străinătate începând cu 2003.

Dosarul ”parcărilor cu plată”

Dumitru Robu a ajuns în atenția opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, care a fost reținut pe 25 mai 2017 de procurori pentru trafic de influență în cazul licitațiilor pentru amenajarea parcărilor cu plată în Chișinău. Fostul edil afirma atunci că nu a comis nicio ilegalitate, îndeplinindu-și doar atribuțiile de serviciu. El a pledat nevinovat și menționa atunci că este vorba de o răfuială politică.

La rândul, Dumitru Robu, cel care activa atunci la Procuratura Anticorupție și care a instrumentat cazul lui Dorin Chirtoacă, a ajuns să fie acuzat de nenumărate ori de către diferiți politicieni, dar și cetățeni de rând, pentru faptul că ar încălca legea.

Mai exact, în același an – 2017, Mihai Ghimpu, pe atunci Președintele PL, scria că prin acțiunile lui Robu, lui Dorin Chirtoacă i-ar fi fost înlăturat printr-o ordonanță abuzivă și absolut ilegală la 31 mai 2017, avocații Gheorghe Malic și Tatiana Iovu, încălcând astfel art.72 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, Ghimpu dezvăluia că procurorul Robu ar fi încălcat prevederile art. 64-66 și art.69 impunând Primarul General să scrie declarații în lipsa apărării.

„Totodată, menționez că înlăturarea avocaților se consideră cea mai gravă încălcare a dreptului la apărare, prevăzută de Constituția RM și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, menționa Ghimpu.

La fel, Dorin Chirtoacă a prezentat mai multe acuzații în adresa lui Dumitru Robu, menționând pe parcursul anilor trecuți că Procuratura și însăși Robu, i-ar fi fabricat dosarul și ar fi acoperit falsificarea documentației de licitație.

Chirtoacă mai cerea în 2021, de la Guvernarea Maiei Sandu (PAS), să renunte la acuzatile aduse acestuia în dosarele lui Robu, care ar trebuie să fie scos de la Procuratura Generală și tras la răspundere pentru abuzurile comise începand cu 2017. El se arată convins că decizia de a-l numi pe Robu în 2021, la procuratura generală, a fost una sută la sută politică.

De asemenea, în octombrie 2021, Chirtoacă, s-a arătat revoltat de nominalizarea procurorului Dumitru Robu la funcția de procuror general interimar.

Odată cu vestea privind desemnarea lui Dumitru Robu la funcţia de procuror general interimar, Dorin Chirtoacă a declarat, într-un live pe Facebook, că Dumitru Robu este cel care i-a falsificat dosarul la comanda politică.

„Acest Robu este autorul expresiei josnice CEDO – hu…edo. Martori sunt domnul Manic și doamna Iovu, avocați… Care reformă a justiției, care schimbare? Care vremuri bune? Câte minciuni am auzit numai aici, mi se ridică părul în cap”, s-a indignat Chirtoacă.

”Democratia a murit, traiasca noua dictatura si noul stat capturat!”, mai spunea în trecut, Dorin Chirtoacă.

Ulterior, Dorin Chirtoacă susținea că ar fi primit o ofertă prin intermediari, și din partea noii guvernări PAS, de a nu contesta numirea în funcție a noului procuror general interimar în schimbul soluționării amiabile ale dosarelor pe care le are, însă el a refuzat-o.

Declarația de avere

Potrivit declarației de avere completate la 25 martie 2022, pe parcursul anului 2021, pe lângă indemnizația lunară de îngrijire a copilului primită de la CNAS, în valoare totală de 23 863 de lei, acesta a mai beneficiat de 5 136 de roni de la Direcția de Asistență Socială a Primăriei municipiului Iași, drept alocație pentru copii.

De asemenea, acesta declară că deține în proprietate un apartament de 84,9 metri pătrați, procurat în anul 2017, pe atunci când deținea funcția de procuror în Procuratura Anticorupție, cu doar 479 647 de lei (echivalentul a 23 425,30 de euro conform cursului BNM).

Totodată, în anul 2018, când acesta a devenit adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Robu și-a cumpărat un automobil de lux, de marca – Lexus CT200H, la prețul de 8 700 de euro.

Vera Chiranda – nașa lui Dumitru Robu, actualul procuror general interimar

În primăvara anului 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în completul de judecători Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev au emis hotărârea într-un dosar de rezonanță „mita pentru cinci judecătoare”, în care figura și procurora Vera Chiranda, despre care presa a scris anterior că este nașa lui Dumitru Robu, actualul procuror general interimar.

Potrivit dispozitivului hotărârii Judecătoriei Buiucani, Vera Chiranda a fost achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 al. 5 și de art. 325 al. 3, lit. a1, „din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Potrivit Codului Penal, aceasta era învinuită de corupere activă a unei persoane cu funcție de demnitate publică, dar și de complicitate la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, pentru care risca cel puțin de la 6 la 12 ani de închisoare cu amendă de la 300 de mii de lei la 400 de mii de lei. Asta este pedeapsa minimă, pentru că pentru persoanele juridice este prevăzută o amendă mai mare – de la 700 de mii de lei la 900 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Odată ajuns dosarul pe masa judecătorilor, s-a aflat că procurorii de fapt solicită achitarea tuturor figuranților.

Despre faptul că Dumitru Robu și Vera Chiranda sunt rude s-a scris încă în anul 2019, când primul pentru prima dată a preluat interimatul șefiei Procuraturii Generale, pe vremea în care Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) era în coaliție cu PSRM. Mai mult, se spunea că Vera Chiranda este și cumătra lui Andrei Năstase, atunci viceprim-ministrul și ministrul de Interne în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președinte a Republicii Moldova.

Solicitat atunci de presă, Dumitru Robu a recunoscut, prin intermediul Serviciului de comunicare al Procuraturii, că într-adevăr nașa sa de cununie este Vera Chiranda.

Pe lângă toate, Robu mai poartă vina pentru condamnarea R. Moldova la un dosar la CEDO. Sumă totală de 3 890 de euro.

MoldATSA

În anul 2016, Ziarul de Gardă scria că rude ale demnitarilor, angajate prin protecţie, salarii şi prime grase, licitaţii dubioase şi milioane de lei cheltuiţi inefficient – acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile care reprezintă activitatea Întreprinderii de Stat Moldatsa, singurul furnizor de servicii de aeronavigaţie în R. Moldova.

Potrivit ZdG, în ultimii ani, Moldatsa a fost implicată în mai multe scheme dubioase care au dus la irosirea sau chiar la dispariţia din bugetul întreprinderii, deci şi al statului, a milioane de lei.

Diana Robu, soția lui Dumitru Robu, este una din angajete fidele la MoldATSA.

În 2015, ZDG scria că Diana Robu este specialistă în siguranţa zborurilor. Pentru a înțelege atractivitatea acestei întreprinderi, vom analiza declarația de venit a procurorului Dumitru Robu. Acesta a declarat, pentru 2013, un venit anual de aproximativ 85 de mii de lei, iar soţia sa – un venit de aproximativ trei ori mai mare, de 223 de mii de lei.

Dumitru Robu, filmat cum primește bani

La finele anului 2021, procurorul general interimar, Dumitru Robu, s-a pomenit în centrul unui scandal de amploare, după ce pe rețelele de socializare au fost publicate imagini video în care dânsul primește mii de euro de la o persoană.

Dumitru Robu a fost filmat cu un telefon mobil, stând la o masă într-o casă, aparent de la țară. Omul legii părea relaxat şi povestea ceva în timp ce primea banii de la un bărbat, apoi îi
numără.

Sursele media care au publicat atunci imaginile respective susțineau că acești bani i-ar fi fost acordați pentru „a influența soluționarea unui dosar de pretinsă corupție a unui funcționar documentat de Procuratura Anticorupție, în perioada când Robu deținea funcția de adjunct al Procuraturii mun. Chișinău, responsabil de domeniul judiciar”.

În rezultatul acestei actiuni, funcţionarul respectiv ar fi fost achitat.

Ulterior, Procuratura Generală a publicat o reacție. Potrivit conducerii instituției, imaginile respective sunt un efect al intervențiilor „în forță asupra mai multor persoane corupte” și al „activizării investigațiilor în cazurile de rezonanță sporită”. Potrivit procurorului general interimar, s-ar urmări denigrarea sa.

În legătură cu înregistrarea respectivă, Robu susține că nu este vorba despre un act de corupție.

„Cu referire la imaginile video, menționez că nu are nimic cu careva cazuri de corupție. În primul rând, trebuie de cunoscut că imaginile au fost efectuate în perioada mai-iunie 2020, în casa părinților cetățeanului Sergiu Șeptelici, care este în vecinătatea socrilor mei. Persoana respectivă a procurat un automobil de la cumnatul meu Ghenadie Ghețiu, iar în video este redat cum am primit suma de circa 10 000 euro pentru acest automobil, deoarece cumnatul se afla la acel moment în Italia și era în imposibilitate de a se deplasa în Republica Moldova. Imediat după primirea banilor, aceștia au fost depuși pe contul bancar și transferați cumnatului meu în Italia”, a menționat Dumitru Robu.

De cealaltă parte, bărbatul care i-a dat banii procurorului general interimar, Dumitru Robu, se numește Sergiu Şeptelici și este cel care a deţinut funcţia de consul al Republicii Moldova la Odesa şi a fost învinuit într-un dosar de corupție, fiind achitat de prima instanță.

Șeptelici a fost reţinut în aprilie 2018, fiind bănuit că în timp activa în calitate de consul la Odesa, ar fi luat mită de 100 de euro pentru perfectarea vizei moldovenești unui cetățean egiptean. Procurorii i-au incriminat lui Şeptelici că, la 6 aprilie 2018, i-a perfectat unui cetățean de origine arabă viză pentru un termen de 60 de zile contrar prevederilor legii. În schimbul acestui serviciu, bănuitul ar fi pretins și primit mită în valoare de 100 de euro. Pe numele diplomatului a fost pornită o cauză penală pe faptul coruperii pasive, conform art. 324, alin. (4) Cod Penal.

Şeptelici a pledat nevinovat şi a invocat că dosarul i-a fost fabricat de SIS la comanda apropiatului lui Vladimir Plahotniuc, Vladimir Andronachi, pentru că s-a opus schemei de înstrăinare a clădirii Consulatului Moldovei din Odesa.

Într-un final, la începutul anului curent s-a aflat că ”mita luată” de procurorul general nu va fi supusă anchetei. Astfel, s-a refuzat inițierea unei cauze penale pe numele lui Robu.

Mai exact, procurora desemnată de Consiliul Superior al Procurorilor, Ina Frunza-Bargan, pentru a investiga imaginile video unde Dumitru Robu numără o sumă de bani într-o încăpere, a refuzat să pornească pe numele lui Robu o cauză penală, întrucât „implicarea procurorului general interimar în acte ilegale nu şi-a găsit confirmarea”.

Motivele care au stat la baza emiterii soluției de refuz în pornirea urmării penale în privința lui Dumitru Robu sunt determinate de faptul că „probele administrate nu confirmă faptul săvârșirii unor infracțiuni de corupție sau conexe celor de corupție”.

Total
0
Shares
Total
0
Share