Politic

VIDEO // Grigoriu prezintă alte elemente cheie despre Laundromat: Stoianoglo a susținut un amendament legislativ care ar fi permis spălarea banilor

Pinterest LinkedIn Tumblr

Patru dimensiuni complexe – dimensiunea juridică, dimensiunea financiară internă, dimensiunea financiară externă și dimensiunea politică, combinate între ele, au realizat în R. Moldova o schemă inedită de spălări de bani, înfăptuită prin intermediul ordonanțelor judecătorești, a dezvăluit Inga Grigoriu, deputat PPDA, președintele Comisiei Laundromat.

Grigoriu susține că unul din aspectele particulare ale acestei operațiuni constituie modificarea cadrului normativ, care a asigurat implementarea fără impedimente a acestei tipologii. În speță, sintagma ”având efect suspensiv” a avut o mai mare putere asupra deciziilor Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informații Financiară), entitate ce reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare, decât alte acțiuni ale Serviciului.

Etapa apariției sintagmei menționate, cât și impactul ei asupra acțiunilor instituției a necesitat o analiză suplimentară din partea Comisiei.

Conform reprezentanților SPCSB, un amendament din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fost utilizat în mod abuziv în cadrul prezentei tipologii, în special art.14 alin. 12 cu referire la efectul suspensiv al deciziei Serviciului, mai simplu – suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari.

Cum anume reușeau acest lucru reprezentanții companiilor din prezenta tipologie? Se prezentau în instanța de judecată și, conform acestui efect suspensiv din alin. 12 art. 14 al Legii prezentau la bancă copia recursului înregistrat la Curtea de Apel, iar instituția bancară debloca tranzacția. ”Atât de simplu”, a subliniat președintele Comisiei Laundromat.

Din audierile publice organizate de Comisie cu reprezentanții SPCSB, s-a aflat că au fost aplicate 46 de astfel de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte, dar fără succes, din cauza celor menționate mai sus. Astfel, Serviciul a comunicat că acest fapt a prezentat unul din cele mai mari impedimente de a stopa fluxurile financiare în proporție deosebit de mari provenite din Federația Rusă.

În continuare, în legătură cu modificările în legislație privind art. 14 alin 12, Comisia parlamentară de anchetă a purces la cercetări suplimentare și a scos la iveală un aspect deosebit. Din analiza dosarelor din a. 2011 privind modificările în Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși instituția din care făcea parte la moment SPCSB și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, ce a fost susținut de comisia parlamentară raportoare securitate națională, apărare și ordine publică, a cărei președinte era Stoianoglo Alexandr, actual Procuror General. Este vorba de CCCEC.

În concluzie, motivul invocat de către SPCSB drept impediment de stopare a fluxului financiar ilicit și anume sintagma „având aspect suspensiv”, a fost creat de însăși CCCEC. În cadrul audierilor cu reprezentanții SPCSB aceștia s-au arătat surprinși de acest aspect constatat de lucrările Comisiei de anchetă.

Ulterior, Comisia a solicitat de la CNA și Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv. De la CNA s-a aflat că toate materialele au fost nimicite, iar Direcția Juridică a prezentat o scrisoare înaintată președintelui comisiei parlamentare securitate națională, prezidată de dn Stoianoglo, cu semnătura dlui Chetraru. Deci, funcționarul care a depus amendamentul din numele instituției a fost insuși șeful instituției, dn Viorel Chetraru.

A avut sau nu dreptul la inițiativă CCCEC?

Potrivit Constituției adoptate la 29 iulie 1994, Parlamentul este organul reprezentativ suprem si unica autoritate legislativă a statului. Dreptul de inițiativă legislativă aparține deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a fost format în 2002, iar în 2012, Parlamentul a votat proiectul de lege privind reformarea instituției, fiind redenumită în Centrul Național Anticorupție. Proiectul prevedea ca această entitate să nu mai fie o instituție guvernamentală, ci una autonomă sub control parlamentar. Reformarea CCCEC era parte a Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în dialogul pentru regimul liberalizat de vize.

În concluzie, în momentul prezentării amendamentului vizat, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului, exact cum a fost înaintat proiectul nr. 680 din 14.03.2011 în lectura I. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel, decât ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă a adus la cunoștință Chetraru V. membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului lui de a se prezenta repetat la audierile comisiei, pentru întrebările de concretizare, apărute pe parcursul cercetării tipologiei. Nici Stoianoglo nu a dat răspuns demersului înaintat de Comisie pe acest subiect. În schimb, recent, a fost văzut un comunicat de presă al Procuraturii Generale prin care dă anumite calificative unui deputat (VEZI AICI).

În urma unei audieri în cadrul Comisiei de anchetă cu participarea ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, s-a constat că Chetraru Viorel a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, dn Stoianoglo Alexadr ca urmare a propunerii venite de la ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB, Mihail Gofman.

”Modificarea aliniatului vizat 12, al art. 14 din Legea 190, a fost posibilă abia în iulie 2014, după trei ani și doar în urma asumării de răspundere a Guvernului Leancă, iar acest aspect îl descriem în dimensiunea politică a prezentului raport”, a declarat Grigoriu.

loading...

Comments are closed.