Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, aflat într-o vizită de lucru la Strasbourg, a declarat că administrația locală din capitală se confruntă cu o serie de presiuni din partea Guvernului Republicii Moldova, inclusiv de ordin financiar și administrativ. Într-o declarație detaliată, acesta a explicat că municipiul Chișinău este tratat inechitabil în raport cu alte localități, în pofida contribuției economice majore pe care o are la nivel național.
„În ultimii ani, guvernarea sistematic și constant promovează o politică discriminatorie în raport cu municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova. În special, sunt puse presiuni enorme asupra bugetului local, sunt presiuni administrative. Evident că toate acestea, cumulativ, sunt presiuni politice și departe de a fi, sau a putea fi numite, europene”, a declarat Ceban.
Acesta a subliniat că Chișinăul contribuie cu peste 65% din PIB-ul național, însă resursele financiare care revin capitalei prin transferuri de la bugetul de stat sunt „nesemnificative”. Potrivit estimărilor prezentate, în ultimii doi ani și jumătate, impactul acțiunilor guvernamentale asupra bugetului local s-ar ridica la aproximativ 1,7 miliarde de lei.
Un exemplu invocat de edil este reforma în domeniul social denumită „Restart”, prin care serviciile sociale au fost centralizate, cu excepția Chișinăului și a autonomiei găgăuze, însă fără alocarea resurselor necesare pentru continuarea activității. „Impactul acestei acțiuni a supra-solicitat bugetul municipal cu 210 milioane lei doar în anul 2024”, a precizat primarul.
Ceban a mai menționat că în anul electoral 2025, guvernul a alocat prime pentru asistenții sociali din agențiile nou create, însă cei din Chișinău nu au fost incluși în această schemă. „Acest lucru este de neîntâlnit pe teritoriul statelor europene”, a spus el.
Tot în sarcina autorităților locale a căzut și acoperirea sporului salarial de 1300 de lei lunar pentru funcționarii publici, introdus în 2023. „Surse financiare pentru acoperirea acestor cheltuieli nu au fost alocate nici pentru anul 2023, nici după. Estimativ, pentru trei ani, este vorba despre aproape 500 milioane lei”, a spus Ceban, care a adăugat că acest efort bugetar a venit în paralel cu gestionarea mai multor crize, inclusiv pandemia COVID-19, valul de refugiați și criza energetică.
Potrivit acestuia, spitalele municipale au tratat 70% dintre pacienții COVID-19 din țară, fără ca guvernul să ramburseze cheltuielile de peste 150 de milioane de lei. De asemenea, în urma intemperiilor din 2024, Chișinăul nu ar fi fost inclus pe lista localităților care au primit despăgubiri, deși mai multe instituții din municipiu au suferit daune.
Primarul a mai criticat faptul că suplimentul salarial de 50% pentru conducătorii APL a fost acordat în întreaga țară, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți. În domeniul educației, Ceban afirmă că reducerea componentei municipale de la 3% la 2% face imposibilă funcționarea eficientă a instituțiilor de învățământ, 83 din cele 123 de școli municipale având deficit bugetar.
„În ultimii trei ani, Primăria a investit peste un miliard de lei în modernizarea infrastructurii educaționale, dar fără niciun sprijin din partea Guvernului”, a adăugat edilul.
Un alt punct invocat a fost lipsa ajustării tarifelor la serviciile publice esențiale, precum apă și canalizare. Potrivit edilului, acest blocaj a pus o presiune suplimentară pe bugetul local, care a trebuit să acopere cheltuieli de peste 600 de milioane de lei.
Creșterea costurilor la resursele energetice în ianuarie 2025 a impus realocarea a circa 400 de milioane de lei din fondurile pentru investiții, ceea ce, în opinia sa, afectează dezvoltarea urbană. Ceban a susținut că autoritățile centrale au fost informate despre riscuri încă din mai 2024, dar nu au intervenit la timp.
„Acești bani ar fi putut fi orientați pentru construcția în continuare de drumuri, trotuare, parcări, transport public și multe altele, inclusiv infrastructură socială”, a spus primarul.
El a mai menționat că grădinițe noi se construiesc doar în Chișinău, la fel și spitale modernizate cu echipamente de ultimă generație. „Instituții închise în perioada 2012–2015, când actualii oficiali de rang înalt se aflau în funcții, sunt astăzi redeschise și puse în slujba cetățeanului de rând”, a afirmat acesta.
Ion Ceban a încheiat declarând că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat continuă să blocheze deciziile autorității locale, iar guvernul creează structuri paralele care limitează competențele primăriei în gestionarea serviciilor publice. „Primăria este exclusă de la planificarea și finanțarea proiectelor de infrastructură, deși responsabilitatea rămâne la nivel municipal”, a conchis el.
Am solicitat un punct de vedere din partea Guvernului și îl vom publica dacă și când va fi oferit.