Multe dintre legendele ţesute în jurul numelui marelui voievod Ștefan cel Mare au fost dovedite de istorici, iar altele sunt considerate astăzi pure invenții. Ce e adevăr, ce este mistificare, în cazul controversatului domnitor, trecut de Biserică în rândul sfinților? Puteți afla printr-o simplă vizită la Palatul Culturii din Iași, unde au fost adunate, într-o expoziție, sute de obiecte din epocă, scrie presa română.
Despre Ștefan cel Mare aflăm din cronicile vremii că era „mic la stat, mare la sfat” și iute la mânie. Secole la rând, însă, nu s-au știut detalii legate de trăsăturile chipului său. De pildă, în statuia care străjuiește intrarea în Palatul Culturii din Iași, Ștefan cel Mare este înfățișat cu barbă.
Statuia a fost comandată la jumătatea secolului al XIX-lea. Cel care a primit sarcina să o execute era un sculptor francez. Însă în 1883, atunci când a fost dezvelită pentru public, într-o ceremonie fastuoasă și cu salve de tun, a stârnit indignare pe motiv că nu semăna cu voievodul. Inițial s-a crezut că artistul a încurcat comenzile.
De fapt, abia cu doi ani înainte de inaugurarea statuii ecvestre, istoricii au ajuns la concluzia că Ștefan cel Mare nu a purtat niciodată barbă ci doar mustață. Sculptorul care lucra deja la statuie primise, însă, alte indicații. O primă dovadă a adevăratei înfățișări a voievodului o găsim în într-un Tetraevangheliar descoperit într-o mănăstire din Cernăuți în 1881. Este un manuscris de la 1473.
„Este important pentru că redă cea mai fidelă imagine a lui Ștefan cel Mare. Până atunci imaginea lui Ștefan era cunoscută mai ales din portretele din bisericile ctitorite de acesta, dar multe dintre acestea erau refăcute în secolul al XVII-lea, al XVIII-lea și chiar secolul al XIX-lea”, afirmă Adriana Miron, muzeograf Palatul Culturii.
„Este în primul rând cel mai important voievod român, cu o domnie foarte lungă, singurul care după diverse lupte s-a întors pe tronul lui. Ba mai mult decât atât, a avut abilitatea militară și bineînțeles diplomatică de a transforma potențialele înfrângeri în victorii. Și mă refer mai ales la momentul 1476 când Mahomed al II-lea cuceritorul Bizanțului era în Moldova și când o boală l-a ajutat ca turcii practic să părăsească Moldova înfrânți”, spune Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina.
„În mod deosebit mă intrigă absolut tot ce ține de Ștefan cel Mare pentru că în primul rând sunt student la istorie. Absolut tot ce există în această expoziție reprezintă vibrația unei epoci și a unui veac, a unei stări de spirit”, spune un turist.
Toate obiectele din expoziție sunt unicat, iar valoarea lor este una imensă.
Pentru a cunoaște mai bine trecutul neamului nostru, vizionați filmul istoric “Ștefan cel Mare”.
