Natalia Morari, candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, a adus în atenția publicului o problemă importantă legată de viitoarea aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană: posibilitatea ca terenurile agricole din Moldova să fie vândute cetățenilor străini. Într-o emisiune recentă, Morari a parafrazat un vers dintr-o melodie celebră, afirmând că, “vrem noi sau nu vrem, dragi prieteni, dar casa părintească e totuși de vânzare”, făcând referire la scandalul creat în jurul acestei teme după o declarație a Ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău.
Natalia Morari, numărul 11 pe buletinul de vot, a explicat că discuția a pornit de la o întrebare ironică adresată de moderatoarea unei emisiuni, la care ambasadorul UE, Janis Majeikis, a confirmat că posibilitatea vânzării terenurilor agricole către cetățeni străini face parte din procesul de negocieri pentru aderare. “Excelența Sa, dl Janis Majeikis, a confirmat informațiile referitoare la posibilitatea procurării de către cetățenii altor state a terenurilor agricole din Moldova odată cu aderarea țării noastre la UE, asta va face parte din procesul de negocieri”, a spus Morari, subliniind că acest lucru era cunoscut de mult timp, dar rareori discutat public.
Candidata la funcția de președinte a atras atenția asupra contextului în care ambasadorul a făcut această declarație, menționând că moderatoarea emisiunii a încercat să demonteze așa-numitul “mit” legat de vânzarea terenurilor, însă răspunsul ambasadorului a fost surprinzător: “lovitură de grație – DA, acest lucru e obligatoriu!”.
În contextul reacțiilor oficiale care au urmat, Natalia Morari a subliniat că premierul Dorin Recean și președintele Maia Sandu au respins această idee, catalogând-o drept o “minciună”. Morari a citat reacția premierului Recean, care a declarat: “Poziția noastră legată de vânzarea liberă de terenuri agricole este clară: Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național. Noi nu semnăm orbește documente, noi negociem ce e bine pentru țară. Și vom negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”.
Totuși, Morari a pus la îndoială afirmațiile premierului, întrebându-l direct: “În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini?! Care sunt acestea, dle premier?!”. Ea a insistat că toate statele membre ale Uniunii Europene permit vânzarea terenurilor agricole către cetățenii altor state, chiar dacă unele au negociat perioade de grație înainte de a aplica aceste reguli.
Morari a adus în discuție exemplul Poloniei, care a negociat o perioadă de grație de 30 de ani, dar în cele din urmă a redus-o la 12 ani. Ea a subliniat că vânzarea terenurilor agricole către cetățeni din alte state membre ale UE nu este “un păcat biblic”, dar a avertizat că Moldova trebuie să fie pregătită din punct de vedere economic pentru a face față acestui proces. “Un hectar de pământ în Franța costă în medie vreo 30 sau 40 de mii de euro. La noi în medie e vreo 3000 mii de euro. Acum imaginați-vă dacă un latifundiar din Franța sau Germania își vinde cele 300 de hectare pe care le are, ce poate el face cu așa bani în Moldova? El cumpără toată țara în doi timpi și trei mișcări”, a explicat Morari.
Ea a accentuat necesitatea unor negocieri dure și eficiente pentru a proteja interesele fermierilor moldoveni și a economiei naționale. “E nevoie de negocieri extrem de dure, dar foarte dure, perioadă de grație de lungă durată – până Moldova va fi competitivă din punct de vedere economic”, a afirmat Morari, exprimându-și îngrijorarea cu privire la felul în care actuala guvernare ar putea gestiona aceste negocieri.
Referindu-se la președintele Maia Sandu, Morari a sugerat că aceasta ar fi dispusă să cedeze anumite interese naționale pentru a obține beneficii politice pe termen scurt. “Maia Sandu ne spune că ea este gata să cedeze Transnistria în schimbul aderării cât mai rapide la UE, doar ca să ia al doilea mandat și să mai ia vreo 40 de mandate de deputat la viitoarele alegeri parlamentare”, a adăugat candidatul la funcția de președinte.
În final, Morari a observat că, în urma scandalului creat, șeful Delegației UE a fost, într-un fel, forțat să retracteze declarațiile inițiale. “Într-un fel sau altul l-au impus pe șeful Delegației UE să nege propriile sale declarații”, a concluzionat Natalia Morari.