În cadrul unei dezbateri televizate, candidatul PUN la alegerile prezidențiale, Octavian Țîcu i-a adresat o întrebare delicată reprezentantului candidatului PAS, Igor Grosu referitor la negocierile purtate cu Dmitri Kozak, transmite Telegraph.md
Țîcu l-a întrebat pe Grosu de ce liderii blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase au decis să meargă la întâlnirea cu Dmitri Kozak, în vara anului 2019, când reprezentantul rus venise la Chișinău cu intenția de a repropune renumitul “plan Kozak” de soluționare a conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova.
Canidatul PUN afirmă că în ședința blocului ACUM de atunci s-a votat democratic ca liderii blocului electoral să nu participe la întrevederea cu Kozak, mai mult de atât, și reprezentanții Uniunii Europene ca Johannes Hahn au recomandat lui Năstase și Sandu să nu negocieze cu reprezentantul Kremlinului.
“Eu am din data din 6 sau 7 iunie o întrebare care mă frământă și cred că frământă pe toți ascultătorii noștri: domnu’ Grosu, în unica ședință a blocului ACUM în care noi democratic am ales să nu meargă Maia Sandu și Andrei Năstase la întâlnirea cu Kozak, pentru că asta ne-a sugerat și Hahn, asta a decis blocul ACUM printr-un vot democratic, deci doar 8 au spus să meargă liderii, restul 16 sau câți eram – 18, am spus să nu meargă, și voi până la urmă v-ați dus.
Deci asta a determinat radicalizarea mea și faptul că eu nici n-am fost la negocieri și am refuzat să semnez acordul cu socialiștii și vă întreb acum în fața la toată țara, că ne privește, cine a luat decizia de a merge la Kozak în contrasens cu decizia blocului și a recomandărilor pe care europenii le-au făcut blocului ACUM?”, a întrebat Țîcu.
Reprezentantul candidatului PAS nu a oferit un răspuns explicit la întrebarea lui Octavian Țîcu, inclusiv la aluzia faptului că odată participanți la negocierile cu Kozak, cei doi lideri ai ACUM ar fi discutat și federalizarea Republicii Moldova.
Amintim că “planul Kozak” sau “memorandumul Kozak” numit după inițiatorul său Dmitri Kozak, a fost o propunere din 2003 ce viza o soluționare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta mai prevedea staționarea trupelor rusești pe teritoriul Moldovei pentru încă 20 de ani (până în 2023).
Conducerea Republicii Moldova, reprezentantă de președintele de atunci, Vladimir Voronin a refuzat să semneze memorandumul , iar vizita președintelui Putin în Moldova a fost anulată.
VIDEO // SCANDALOS: Maia Sandu a fost propusă la funcția de prim-ministru de Dmitri Kozak
