În urma acuzațiilor lansate de Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție (PA), și Valeriu Pașa, privind ineficiența instituțiilor anticorupție din Republica Moldova, Olesea Stamate, membră a Parlamentului, a venit cu o replică fermă și a prezentat modificările propuse pentru a îmbunătăți eficiența acestor instituții.
Igor Grosu o acuză pe Veronica Dragalin de promovarea unor falsuri
Potrivit Olesei Stamate, o instituție puternică nu se măsoară prin numărul mare de infracțiuni în competență, ci prin focalizarea pe competențe clare și instrumente care să permită realizarea acestora. Acesta a dezvăluit că în ultimele două săptămâni a avut discuții cu colegii din Ministerul Justiției, conducerea Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție, precum și cu experți naționali și din România, pentru a găsi soluții de eficientizare a instituțiilor anticorupție.
Printre modificările propuse se numără decuplarea Centrului Național Anticorupție de Procuratura Anticorupție, astfel încât PA să se concentreze exclusiv pe dosarele de corupție mare. Aceste dosare de corupție mică și medie, instrumentate de CNA, vor fi conduse de procurorii din procuraturile teritoriale. Astfel, se urmărește focusarea PA pe cazurile de corupție de mare amploare, evitându-se astfel blamele reciproce privind performanțele slabe ale instituțiilor.
În plus, amendamentul propus prevede delimitarea clară a competențelor între PA și CNA. Astfel, PA va investiga corupția mare, inclusiv cazurile de corupție implicate deputați, miniștri, judecători, procurori, ofițeri CNA și angajați SIS, indiferent de valoarea mitei sau prejudiciului. Celelalte cazuri de corupție vor fi gestionate de către CNA.
Pe lângă aceste măsuri, amendamentul cere Guvernului să elaboreze modificări legislative și normative în termen de trei luni, astfel încât Procuratura Anticorupție să beneficieze de resursele necesare pentru a investiga eficient corupția mare.
Olesea Stamate a subliniat că aceste modificări au fost agreate în mare parte de toți participanții la discuții și că urmăresc crearea unor instituții anticorupție eficiente și focalizate pe competențele lor specifice. De asemenea, aceasta a criticat pseudo-experții care se pronunță pe teme diversificate fără a cunoaște capacitățile proprii și le-a recomandat să fie mai responsabili în exprimarea opiniei.
“O instituție puternică nu înseamnă nicidecum o instituție care are o sumedenie de infracțiuni în competență și nu știe de care să se apuce în primul rând.
Mai mult, atunci când setezi pragurile destul de jos, pur uman, oamenii din instituție au tendința de a se focusa pe ce e mai ușor de investigat.
O instituție puternică înseamnă o instituție focusată, cu competențe clare și cu instrumente care îi permit să-și realizeze competențele.
Am discutat ultimele două săptămâni cu colegii de la Ministerul Justiției, conducerea procuraturii generale, procuraturii anticorupție, centrului național anticorupție, precum și experți naționali și din România (foști șefi la DNA și DIICOT) despre competențele care urmează să revină CNA și PA pentru a face aceste două instituții cît mai eficiente.
Amendamentul semnat de domnul Chiriac, este rezultatul acestor discuții, agreate, în mare parte de toți participanții, și prevede:
1. Decuplarea CNA de PA. Astfel, PA nu va mai avea în resposnabilitatea sa să conducă urmărirea penală pe dosarele de corupție mică/medie instrumentate de CNA. Acestea vor fi conduse de procurorii din procuraturile teritoriale.
Astfel obținem -(1) focusarea PA pe dosarele proprii – de corupție mare, și (2) totodată evităm situația în care CNA și PA dau vina unul pe celălalt pentru lipsa de performanță.
Am auzit în repetate rânduri de la CNA – că procurorii PA blochează investigațiile lor, și invers de la PA în adresa CNA. Această situație se va sfîrși odată cu adoptarea modificărilor, și vom putea evalua obiectiv care dintre instituții muncește eficient și care nu. Sperăm ambele să devină instituții eficiente.
2. Delimitarea clară a competențelor între PA și CNA. Astfel PA va investiga corupția mare. Va avea un șir de subiecți speciali, cum sunt deputații, miniștrii, judecătorii, procurorii, ofițerii CNA, angajații SIS, care vor fi investigați de PA indiferent de valoarea mitei și a prejudiciului.
În afară de acești subiecți, PA va investiga orice infracțiune de corupție, dacă valoare mitei depășește 6000 unități convenționale (cca 15.000 euro) sau valoarea prejudiciului de 60000 uc (respectiv cca 150.000 euro). Asta înseamnă suficiente cazuri de investigat, dorință de ar fi.
Toate celelalte cazuri se duc la CNA, or nu reprezintă corupția mare.
3. Totodată, amendamentul prevede că Guvernul, în termen de 3 luni, va elabora modificările necesare la cadrul legislativ și normativ, pentru ca PA să poată avea la dispoziție toate resursele de care are nevoie pentru a investiga eficient corupția mare (buget propriu, sediu separat, experți, specialiști, etc).
De acum încolo, nu vor mai exista scuze pentru performanțe modeste. Și sper mult să nu revenim peste jumătate de an iar cu solicitări gen :”nu am făcut că nu a avut…..sau cineva ne-a încurcat…”
Pseudo-experților le recomand să-și cunoască în primul rând capacitățile proprii, înainte de a se da cu părerea pe tot spectrul de teme. Altfel riscă să devină simpli idioți utili”, este reacția Olesei Stamate.