Parlamentul European supune la vot joi propunerea ca Ursula von der Leyen să obţină un nou mandat de preşedinte a Comisiei Europene, însă realegerea politicienei germane nu pare o simplă formalitate după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a anunţat miercuri că a constatat nereguli legate de transparenţa contractelor încheiate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-COVID-19, informează agerpres.ro
Pentru a fi aleasă preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (65 de ani) are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.
La Consiliul European din 27-28 iunie, liderii statelor membre au ajuns la un acord asupra funcţiilor de top din UE, fără însă a exista consens. Şefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a abţinut de la votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen, în timp ce premierul ungar Viktor Orban, iniţiatorul formării grupului europarlamentar ‘Patrioţi pentru Europa’, care cu cei 84 de membri ai săi a devenit al treilea ca mărime din Parlamentul European, a votat împotrivă.
Partidul Popular European (PPE), din care provine Von der Leyen, a rămas prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii (S&D) au obţinut 136 de locuri, iar liberalii (Renew) 77 de locuri. Coaliţia ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar asigura astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen.
Însă niciunul dintre cele trei grupuri menţionate mai sus nu este ferit de posibile dezertări, ceea ce l-a determinat pe fostul ministru al apărării german să solicite sprijinul Verzilor (53 de locuri).
Însă tocmai Verzii europenii sunt cei care au adus cazul vaccinurilor anti-COVID în atenţia CJUE. Potrivit eurodeputatului ecologist Nicu Ştefănuţă, Verzii vor anunţa joi dimineaţă dacă o vor susţine pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat, ei având programate două runde de discuţii miercuri seară şi joi dimineaţă cu politiciana germană.
Orice eventual apel al Ursulei von der Leyen la sprijin din partea grupului de extremă dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, 78 de membri), asociat şefei guvernului italian Giorgia Meloni, constituie o ”linie roşie” pentru S&D, Renew şi Verzi. Este de aşteptat ca grupurile ‘Patrioţi pentru Europa’ şi ‘Europa Naţiunilor Suverane’ (25 de membri) să voteze contra Ursulei von der Leyen.
Grupurile politice formate în noul Parlament European rezultat în urma alegerilor din 6-9 iunie sunt Partidul Popular European (188 de membri), S&D (136 de membri), Patrioţi pentru Europa (84 de membri), Conservatorii şi Reformiştii Europeni (78 de membri), Renew (77 de membri), Verzi (53), Stânga (46 de membri) şi Europa Naţiunilor Suverane (25 de membri). Un număr de 32 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi.