În Monitorul Oficial din 16 ianuarie 2025 a fost publicat decretul Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova, prin care abuzurile Serviciului Fiscal de Stat, ale judecătorilor și ale șmecherilor din domeniul insolvabilității au fost stopate. Norma urmează să intre în vigoare pe 15 februarie 2025, respectiv peste 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Astfel, companiile nu vor mai fi târâte prin instanțele de judecată pentru datorii infime sau dubioase. Limita minimă a datoriilor pentru care o firmă va putea fi declarată în insolvabilitate a fost stabilită la 10 salarii medii pe economie către „un singur creditor”. Conform salariului mediu pe economie aprobat pentru anul 2025, datoria minimă trebuie să fie de 161 de mii de lei.
De asemenea, noua modificare legislativă operată în Legea insolvabilității impune ca, până la depunerea și intentarea procesului de insolvabilitate, să fie trecute și alte filtre prin care va fi posibilă verificarea temeiniciei pretențiilor și încasarea datoriilor pe cale amiabilă. Prin urmare, dosarele de insolvabilitate vor putea ajunge pe masa judecătorilor doar după respectarea procedurilor prealabile și a medierii, fiind obligatoriu ca la cererea de intentare să fie anexat și procesul-verbal privind încetarea medierii.
Din nota informativă a proiectului de lege aflăm că Serviciul Fiscal de Stat a tachinat companiile pentru datorii mici.
„Conform datelor comunicate de Serviciul Fiscal de Stat, din 1407 dosare, SFS a depus 257 de cereri introductive față de debitori ale căror creanțe aveau valoare de până la 50 de mii de lei (18%) și 132 de cereri pentru creanțe între 50-100 de mii de lei (9%). În acest sens se justifică stabilirea unui prag de 10 salarii medii pe economie, care în anul 2025 ar constitui 161 de mii de lei”, se menționează în nota de argumentare semnată de Radu Marian, deputat PAS, el fiind inițiatorul care a propus stoparea acestor abuzuri față de agenții economici.
În acest domeniu se cunoaște faptul că mai mulți angajați ai Serviciului Fiscal de Stat colaborează cu anumiți administratori și lichidatori, cu sprijinul cărora sunt înaintate astfel de cereri, deseori abuzive. La final, remunerația este împărțită între cei implicați, o parte ajungând, potrivit unor declarații anterioare venite de la debitori vizați, la judecători sub formă de mită pentru admiterea cererilor spre examinare, desemnarea administratorilor autorizați, blocarea conturilor bancare și tergiversarea proceselor de judecată. Aceste acțiuni pun debitorii într-o situație disperată, fiind nevoiți fie să se împrumute pentru a achita datoriile, inclusiv remunerațiile și mita, fie să intre în proces de insolvabilitate, ceea ce duce deseori la faliment.
S-a remarcat, de asemenea, că prin instrumentul „cererea introductivă” erau create situații în care, pentru datorii mici sau neîntemeiate, oamenii de afaceri se trezeau cu administratori provizorii, conturi bancare blocate, activitate paralizată și contracte neonorate. La final, aceștia erau obligați să achite onorarii ce depășeau suma datorată.
„Actualmente, Legea insolvabilității nu stabilește un prag minim al datoriilor unui debitor pentru a fi prezumat în incapacitate de plată. Astfel, creditorii de rea-credință care intenționează preluarea afacerilor sau activelor unei societăți comerciale în dificultate temporară de plată pot formula cerere introductivă privind intentarea față de debitor a procedurii de insolvabilitate, cu înlăturarea imediată a acestuia de la gestiunea afacerii și patrimoniului. Acest lucru face posibilă preluarea controlului asupra societății, chiar dacă datoria debitorului față de creditorul interesat și de rea-credință este de 1000 de lei”, a mai argumentat deputatul. Amendamentul a fost depus în ziua lecturii finale și nu a fost examinat de alte comisii, Guvern, CNA sau alte părți interesate.
„Doar remunerarea administratorului provizoriu pentru maximum 60 de zile lucrătoare ar constitui aproximativ 52 800 de lei, acesta urmând să gestioneze o masă credală de câteva zeci de mii de lei”, a mai susținut deputatul, motivând că cheltuielile pentru companiile intrate în administrare provizorie pot fi mai mari decât datoriile.
În proiectul de lege promulgat de Maia Sandu sunt incluse și alte prevederi menite să clarifice numeroase aspecte legate de insolvabilitate, în special în privința procedurilor referitoare la proprietățile de stat.
Pe de altă parte, noile modificări par a fi în detrimentul creditorilor, iar sintagma „un singur creditor” ar putea crea blocaje în situațiile în care debitorii vor avea datorii către mai mulți creditori, dar fără a se întruni o restanță de cel puțin 161 de mii de lei față de unul singur.
Este de menționat că noile prevederi se vor aplica în viitor, iar dosarele deja aflate pe rolul instanțelor de judecată nu vor fi supuse revizuirii și procesele nu vor fi încetate.
1 comments
Comments are closed.