Astăzi, 19 iunie 2025, Liliana Nicolaescu-Onofrei, deputat PAS, ne-a atacat pentru faptul că redacția noastră a publicat avizul negativ aș Comisiei de la Veneția privind legile referitoare la audiovizual, mass-media și publicitate.
La fel, tot astăzi, în ședința Parlamentului, solicitarea deputatului PSRM Adela Răileanu de a fi exclus de pe ordinea de zi proiectul privind audiovizualul a fost respinsă de majoritatea parlamentară.
„Acest document necesită o discuție mai amplă în societate și în breaslă. Avem două avize critice din partea Consiliului Europei și a Comisiei de la Veneția, care semnalează formulări ambigue și riscuri de influență politică asupra Consiliului Audiovizual și Teleradio Moldova. Proiectul nu respectă standardele europene și internaționale privind libertatea de exprimare, pluralismul și independența presei”, a declarat deputatul socialist.
În consecință, redacția noastră condamnă noul atac din partea PAS și publică traducerea recomandărilor Comisiei de la Veneția, pe care Liliana Nicolaescu-Onofrei nu le consideră critice și nici importante:
Domeniul de aplicare material și definițiile aferente ale pachetului legislativ ar trebui revizuite și armonizate pentru a evita lacunele legislative și suprapunerile de competențe de reglementare, în special în ceea ce privește definițiile termenilor „mass-media” și „publicație de presă”.
Metoda de numire a Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio-Moldova între Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă ar trebui reconsiderată. Se recomandă restabilirea implicării diverselor organizații ale societății civile în procedurile de desemnare a unor membri ai acestui Consiliu, pentru a asigura reprezentarea intereselor publicului în componența sa.
Legea ar trebui să specifice mai clar criteriile și procedurile de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului propuși de organizații ale societății civile, ale Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al radiodifuzorului public, precum și ale directorului general al acestuia, în vederea reducerii gradului de discreționaritate și a stabilirii unor garanții procedurale clare.
Rolul Consiliului de Presă ar trebui definit mai clar, în special în ceea ce privește competențele sale de aplicare și efectele juridice ale deciziilor sale. Ar trebui precizat că deciziile sale, în măsura în care afectează drepturile jurnaliștilor și ale furnizorilor de servicii media, pot fi supuse controlului judecătoresc.
Furnizorilor de servicii media sancționați grav, în special în cazurile de suspendare sau încetare a difuzării, ar trebui să li se acorde timp suficient pentru a iniția acțiuni în justiție, iar aplicarea acestor măsuri ar trebui suspendată până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești. Instanțele ar trebui, de asemenea, să aibă competența de a suspenda executarea oricărei sancțiuni, indiferent de natura sau gravitatea acesteia, în orice etapă a procedurii. Posibilitatea de suspendare a serviciilor media audiovizuale prevăzută la articolul 17¹ alin. (6) din CSMA ar trebui armonizată cu regimul sancționator prevăzut la articolul 84¹.
Prevederile privind înregistrarea jurnaliștilor independenți din articolul 12 al proiectului legii mass-media ridică îngrijorări și ar trebui reanalizate. Înregistrarea obligatorie nu ar trebui să fie o condiție pentru dobândirea statutului de jurnalist independent. Drepturile jurnaliștilor, în special în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de supraveghere, ar trebui aliniate la standardele internaționale, iar responsabilitățile autorităților ar trebui precizate clar în cazurile de refuz nejustificat de a furniza jurnaliștilor informații de interes public.
Elementele esențiale privind înregistrarea publicațiilor de presă ar trebui prevăzute în legea mass-mediei, nu într-un act normativ subordonat emis de Ministerul Culturii.
Recomandarea din Avizul din 2022, privind modificarea articolului 5 alin. (2) din CSMA și clarificarea suplimentară a standardelor de calitate aplicabile pentru a stabili din ce țări pot fi achiziționate programe audiovizuale, rămâne neimplementată.
Pe lângă recomandările esențiale menționate mai sus, Comisia de la Veneția recomandă o armonizare cuprinzătoare a prevederilor din pachetul legislativ referitoare la obligațiile furnizorilor de servicii media, ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, ale platformelor de partajare video și ale publicațiilor de presă, inclusiv în ceea ce privește transparența proprietății, înregistrarea și evaluarea concentrării mass-mediei, inclusiv obligațiile de notificare privind intenția de a participa la o eventuală concentrare media.
Cerințele de transparență pentru furnizorii de servicii media, conform articolului 15 din proiectul legii mass-media, trebuie echilibrate, astfel încât să nu afecteze pluralismul mediatic. De asemenea, Comisia de la Veneția recomandă revizuirea definițiilor termenilor „mass-media” și „jurnalist” pentru a include jurnaliștii cetățeni, bloggerii sau colaboratorii ocazionali, care, potrivit dreptului internațional al drepturilor omului, merită protecție atunci când desfășoară activități jurnalistice.
În plus, competențele Consiliului Audiovizualului în ceea ce privește dezinformarea și calitatea informației trebuie clar definite, pentru a asigura previzibilitatea juridică, a preveni un grad excesiv de discreționaritate și a proteja libertatea de exprimare, evitând efectele de intimidare.