Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se vor întâlni sâmbătă la Copenhaga pentru a analiza un plan al Comisiei Europene privind utilizarea a circa 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, în scopul reconstrucției Ucrainei, potrivit POLITICO.
Planul prevede investirea acestor fonduri în instrumente mai riscante, capabile să genereze profituri, pentru a sprijini Kievul și a menține presiunea asupra Moscovei. Totuși, nu se propune confiscarea imediată a capitalului principal, decizie respinsă de majoritatea statelor membre din motive juridice și financiare.
Țările baltice și o parte din Europa de Est susțin confiscarea completă a activelor, în timp ce statele vest-europene, inclusiv Germania, Italia și Belgia, sunt reticente. Belgia este expusă deoarece instituția Euroclear, care administrează cea mai mare parte a fondurilor, se află pe teritoriul său.
Ca soluție intermediară, G7 a decis în 2024 să redirecționeze 45 de miliarde de euro din profiturile generate de aceste active către Ucraina, păstrând capitalul principal. Din această sumă, UE va plăti 18 miliarde de euro până la sfârșitul anului.
Comisia Europeană analizează crearea unui „vehicul special”, similar Mecanismului European de Stabilitate, la care să participe și țări G7 favorabile confiscării, precum Marea Britanie și Canada. Fondul ar permite investiții mai profitabile și reducerea riscului ca un stat membru să blocheze sancțiunile prin veto.
Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de euro pentru 2026, iar oficialii europeni avertizează că investițiile mai riscante pot genera pierderi, care ar reveni contribuabililor. Belgia susține împărțirea responsabilității între toate statele membre, în timp ce Bruxelles-ul și alte țări, inclusiv Spania, sprijină planul Comisiei.