Fondul Monetar Internațional estimează o revenire graduală a economiei Republicii Moldova, cu o creștere de 2,7% în 2025, pe fondul consumului și investițiilor, dar avertizează asupra riscurilor externe și a dezechilibrelor macroeconomice în creștere.
Potrivit comunicatului FMI, o misiune condusă de Alina Iancu a desfășurat, la Chișinău, în perioada 4–17 decembrie, consultările pentru Articolul IV aferente anului 2025. La finalul vizitei, șefa misiunii a declarat că, „după câțiva ani de activitate economică modestă, cauzată de efectele indirecte ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei și de șocurile energetice repetate, creșterea economică își revine treptat”.
FMI menționează că relansarea este susținută de o recoltă mai bună decât se anticipa, de consumul intern și de investiții, precum și de finanțarea substanțială din partea Uniunii Europene, care a contribuit la protejarea gospodăriilor și companiilor în contextul ultimului șoc energetic. Creșterea reală a PIB este estimată la 2,7% în 2025, după un an 2024 slab, iar inflația este așteptată să revină până la sfârșitul anului în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%.
În același timp, FMI atrage atenția asupra dezechilibrelor externe. Deficitul de cont curent s-a extins în acest an la aproximativ 20% din PIB, ca urmare a cererii ridicate pentru importuri, a importurilor de energie electrică și a exporturilor slabe de bunuri, care indică o erodare a competitivității.
Pentru perioada următoare, experții FMI anticipează o creștere economică de 2,3% în 2026 și de 3,7% până în 2028, pe fondul investițiilor publice și private mai mari și al reformelor structurale prevăzute în Planul de creștere al UE. Totodată, deficitul de cont curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual.
În ceea ce privește politica fiscală, FMI notează că aceasta a fost una de susținere în 2025. Deficitul bugetar este estimat să crească de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025, în principal din cauza majorării cheltuielilor curente, inclusiv a sprijinului nețintit pentru gospodării și a creșterilor salariale. Pentru anul viitor, bugetul prevede o creștere ambițioasă a cheltuielilor de capital, iar deficitul ar urma să ajungă la 5,2% din PIB, ceea ce va pune presiune asupra datoriei publice.
„Creșterea alocărilor pentru investiții, în special în infrastructura energetică și de transport, este binevenită, dar valorificarea beneficiilor va necesita o capacitate mai mare de absorbție și îmbunătățiri în execuție”, se arată în comunicatul FMI, care recomandă consolidarea managementului finanțelor publice și mobilizarea veniturilor interne.
În domeniul politicii monetare, FMI consideră că nu există spațiu pentru relaxări suplimentare în condițiile actuale. Deși inflația este în scădere, creșterea inflației de bază și relansarea activității economice reprezintă riscuri. FMI subliniază că BNM a redus rata de politică monetară cu 150 puncte de bază din august și a diminuat rezervele obligatorii în noiembrie, însă menținerea flexibilității cursului de schimb și a unor rezerve valutare adecvate rămâne esențială.
Sistemul bancar este descris drept solid, bine capitalizat și lichid, deși FMI avertizează asupra creșterii rapide a creditării și a prețurilor la locuințe, care au urcat cu 24% între sfârșitul anului 2024 și mijlocul anului 2025. Programul de evaluare a sectorului financiar FMI–Banca Mondială arată că sistemul bancar poate face față unor șocuri severe, dar recomandă consolidarea supravegherii și menținerea unor reguli prudente stricte.
În final, FMI subliniază importanța reformelor structurale și de guvernanță, inclusiv în domeniul energiei, combaterii corupției și îmbunătățirii mediului de afaceri. „Accelerarea reformelor structurale va spori potențialul de creștere al Moldovei, va îmbunătăți productivitatea și va ridica nivelul de trai”, se menționează în comunicat, în condițiile în care emigrarea ridicată și productivitatea scăzută continuă să afecteze competitivitatea economiei.