Statele Unite au promis Armeniei investiții de până la 9 miliarde de dolari în schimbul reducerii dependenței energetice față de Rusia, în special în sectorul nuclear, într-un demers considerat strategic pentru consolidarea influenței americane în Caucazul de Sud, potrivit Bloomberg.
Acordul a fost semnat la Erevan de vicepreședintele SUA, JD Vance, și stabilește cadrul juridic pentru cooperarea în domeniul energiei nucleare civile între cele două state. Documentul permite exportul de tehnologii nucleare, combustibil și servicii americane către Armenia, inclusiv posibile livrări de reactoare modulare mici (SMR).
Acordul oferă companiilor americane șansa de a concura pentru înlocuirea actualei centrale nucleare armene, construită în perioada sovietică. În prezent, cu sprijinul Rusiei, durata de exploatare a centralei urmează să fie prelungită până în 2036, însă autoritățile de la Erevan analizează și opțiunea construirii unei noi centrale nucleare.
Centrala nucleară armeană, construită între 1969 și 1977 și situată în apropierea orașului Metsamor, la circa 30 de kilometri vest de Erevan, este operată în cooperare cu Rosatom. Aceasta dispune de două unități cu reactoare VVER-440 și este singura centrală nucleară funcțională din Caucazul de Sud, asigurând până la 40% din producția totală de electricitate a Armeniei.
„Acordul va deschide calea pentru contracte între companii americane și armene în domeniul nuclear civil. Vorbim despre un export inițial de până la 5 miliarde de dolari din SUA, la care se adaugă aproximativ 4 miliarde de dolari sub formă de sprijin pe termen lung prin contracte de combustibil și servicii tehnice”, a spus JD Vance într-un briefing susținut la Erevan.
Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a salutat acordul, afirmând că acesta „deschide o nouă pagină” în parteneriatul energetic dintre Armenia și Statele Unite și va contribui la diversificarea surselor energetice și la consolidarea suveranității energetice a țării.
Potrivit Bloomberg, Armenia semnalează tot mai clar o orientare către tehnologii nucleare occidentale, invocând motive de securitate, diversificare și independență energetică. Acordul cu Erevanul face parte dintr-o strategie mai amplă a Washingtonului de a-și consolida poziția geopolitică în Caucazul de Sud.
„Va fi creată o conectivitate fără precedent între Armenia și statele vecine. Această interconectare nu susține doar prosperitatea, ci și un proces de pace durabil”, a mai afirmat oficialul american.
În domeniul apărării, vicepreședintele SUA a anunțat aprobarea vânzării către Armenia a unor tehnologii de drone de recunoaștere în valoare de 11 milioane de dolari. Potrivit lui Vance, diseminarea tehnologiilor militare avansate contribuie la menținerea unei păci durabile.
Premierul Pașinian a confirmat că Armenia a achiziționat din SUA drone de tip V-BAT, despre care a spus că și-au demonstrat eficiența în utilizare și vor consolida semnificativ capacitățile de apărare ale țării.
Pe 8 august 2025, la Casa Albă, președintele SUA Donald Trump a avut discuții cu Nikol Pașinian și cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. În urma întrevederii, a fost semnată o declarație trilaterală privind stabilirea păcii și a relațiilor interstatale între Armenia și Azerbaidjan.
Anterior acestor negocieri, Statele Unite și Armenia au semnat și un acord separat privind coridorul Zangezur, care ar urma să fie administrat de SUA pentru o perioadă de 99 de ani și să poarte denumirea „Calea Trump pentru pace și prosperitate internațională”.