Moldova a încheiat anul 2025 cu un sold pozitiv al exporturilor pentru prima dată în ultimii ani. Livrările în străinătate au totalizat 3,8 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de anul precedent. Aceasta este probabil singura veste pozitivă din balanța comercială externă a țării.
Creșterea exporturilor a fost constantă timp de șase luni, iar în decembrie a avansat cu 30,4%. Totuși, în perioada anterioară au existat aproape trei ani de declin, iar comparativ cu 2022, exporturile au scăzut cu 13% pe o bază cumulativă.
Structura exporturilor în 2025 a fost dominată de semințe oleaginoase și fructe (15,5%), mașini electrice și echipamente (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale și produse pe bază de cereale (8%), îmbrăcăminte și accesorii (8%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,9%).
Creșterea exporturilor în a doua jumătate a anului cu 23% și cu 6,4% pentru întregul an s-a datorat aproape în totalitate exportului de produse alimentare și materii prime agricole. Exporturile de produse agricole proaspete și prelucrate au crescut cu 214 milioane de dolari, reprezentând 94% din creșterea totală de 228 milioane de dolari.
Aceasta a fost rezultatul condițiilor climatice favorabile, care au condus la recolte bune și la o creștere a producției vegetale cu peste 20%. „Așadar, creșterea potențialului de export s-a datorat condițiilor naturale favorabile și nu există niciun dubiu că creșterea exporturilor în 2025 a fost rezultatul reformelor guvernamentale de sprijinire a sectorului economiei orientat spre export, în general, și a sectorului agrar, în special”, spune economistul Volodymyr Golovatyuk.
Moldova a exportat cel mai mult către țările Uniunii Europene, care au reprezentat 67,5% din volumul total, adică 2,6 miliarde de dolari, cu 6,8% mai mult decât în 2024. Principalele destinații de export au fost România (29%), Turcia (9,9%), Italia (9,2%), Republica Cehă (8,2%), Ucraina (7,9%), Germania (4%), Bulgaria (3,3%), Polonia (3%) și Rusia (2,8%).
Totuși, exporturile către UE au rămas aproape la nivelul din 2022, când au totalizat 2,54 miliarde de dolari. Exporturile către România, Germania și Polonia au scăzut față de 2022 cu 12%, 35% și respectiv 8%. Această situație ridică întrebări privind lipsa creșterii exporturilor către UE, în ciuda anulării taxelor pentru șapte produse agricole și a altor facilități, după semnarea Acordului de asociere cu UE și obținerea statutului de țară candidată.
Importurile de bunuri au totalizat 10,9 miliarde de dolari, în creștere cu 20,5% față de anul precedent. Creșterea importurilor a fost mai rapidă decât cea a exporturilor, astfel că volumul importurilor a depășit exporturile de 2,9 ori în anul 2025. Acesta este cel mai mare excedent al importurilor față de exporturi din istoria Republicii Moldova, cu excepția anului 2008.
Principalele categorii de importuri au fost gaz și produse derivate din gaz (9,1%), petrol și produse petroliere (8,7%), autovehicule (8,2%), mașini electrice și echipamente (7%) și energie electrică (4,3%).
Economistul Veaceslav Ioniță explică că această creștere a importurilor se datorează majorării prețurilor la resursele energetice și creșterii ofertei de produse alimentare.
Deficitul comerțului exterior în 2025 a atins 7,1 miliarde de dolari, din care 47% provin din relațiile comerciale cu UE, 1% din Comunitatea Statelor Independente și 52% din alte țări. Aceasta arată că Moldova nu s-a transformat într-o piață exclusivă pentru bunurile produse în UE, ci importă masiv și din alte regiuni.
Deficitul comercial cu doar cinci țări – România, Germania, Polonia, China și Statele Unite – a crescut cu 1,508 miliarde de dolari, reprezentând 92,6% din creșterea totală a deficitului. În plus, Moldova începe să importe tot mai mult produse alimentare și bunuri pe care anterior le producea intern.
În condițiile în care importurile depășesc exporturile de aproape trei ori, sursele de finanțare pentru aceste importuri sunt împrumuturile și granturile externe, remitențele diasporei și excedentul comercial în exporturile de servicii.
„În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei va depăși 30% din PIB. Chiar ținând cont de faptul că economiile mici înregistrează de obicei deficite mai mari, acest nivel nu mai poate fi considerat un simplu dezechilibru structural – este o vulnerabilitate gravă. În termeni relativi, Moldova operează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât ceea ce este considerat o realizare istorică pentru Statele Unite”, avertizează economistul Veaceslav Ioniță.
El concluzionează: „Într-o lume în care economiile majore reduc agresiv deficitele comerciale, Moldova riscă să rămână extrem de vulnerabilă la riscurile valutare, financiare și sociale.”