Vladimir Filat, interviu pentru presa din Franța: „Puterea aparține cetățenilor, nu ‘Deep State’-ului”

Vladimir Filat, interviu pentru presa din Franța: „Puterea aparține cetățenilor, nu 'Deep State'-ului”
EnglishFrançaisРусский

Fost prim-ministru al Moldovei și artizan al apropierii de Uniunea Europeană, Vladimir Filat observă astăzi cu îngrijorare evoluția politică a țării sale. La treisprezece ani de la plecarea sa de la putere, el denunță o slăbire a instituțiilor, influențe externe pe care le consideră în creștere și un „paradox european”. În acest interviu, el revine și asupra ascensiunii politice a actualei președinte Maia Sandu, pe care chiar el însuși a numit-o în guvern.

Interviu realizat de Jérôme Foucher, 

Jurnalist: De ce ați pledat pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană?

Vladimir Filat: Am pledat pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană deoarece mi s-a părut absolut logic. Republica Moldova este, din punct de vedere geografic, istoric și lingvistic, o țară pe deplin europeană.

Cetățenii moldoveni merită să facă parte din Uniunea Europeană și să beneficieze de drepturile pe care aceasta le oferă: libera circulație, libertatea de exprimare și accesul la valorile în care trăiesc cetățenii europeni.

Acest obiectiv a fost inclus în programul nostru de guvernare și s-a concretizat în acțiuni concrete. Am obținut mai multe rezultate: semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize și un acord de liber schimb. Datorită acestora, cetățenii noștri au făcut un prim pas către accesul la aceste valori europene.

Jurnalist: Ați numit-o pe Maia Sandu ministru al Educației. În ce context?

Vladimir Filat: Trebuie să precizez că nu o cunoșteam pe Maia Sandu înainte de a o propune și de a o numi ministru al Educației în 2012.

La acea vreme, căutam o persoană care să nu facă parte din sistemul educațional, pentru a putea duce la bun sfârșit reforme dificile, în fața unei rezistențe interne puternice. Ea corespundea acestui profil. Avea reputația unei funcționare foarte disciplinate. Lucrase la Ministerul Economiei și apoi la Banca Mondială când am propus-o pentru această funcție.

„Europa s-a schimbat”

Jurnalist: Proiectul european și liderii europeni pe care i-ați cunoscut când erați prim-ministru sunt diferiți astăzi?

Vladimir Filat: Din păcate, în 2026, Europa nu mai este ceea ce era. Nu mă refer la valorile europene sau la cetățenii europeni, dar la politicile promovate de anumiți funcționari europeni și de instituțiile Uniunii.

Dacă analizăm obiectiv deciziile luate astăzi de Comisia Europeană, acestea sunt foarte diferite de ceea ce cunoșteam pe vremuri.

Când ne-am dorit să aderăm la Uniunea Europeană, obiectivul nostru era să avem acces la drepturile fundamentale: justiția, libertatea de exprimare, democrația și dreptul de a alege și de a fi ales.

Însă astăzi, dacă privim situația din Republica Moldova, cu cât ni se spune mai des că suntem aproape de Uniunea Europeană, cu atât pare că ne îndepărtăm de aceste valori. Justiția este din ce în ce mai subordonată politicii, iar libertatea de exprimare este puternic restricționată. Ne aflăm, așadar, într-o situație paradoxală.

Să fie clar: nu am devenit anti-europeni. Rămânem pro-europeni. Dar nu putem fi de acord cu anumite politici promovate de instituțiile europene care, în opinia noastră, închid ochii la abuzurile din Moldova.

Jurnalist: Ați menționat existența unui „stat profund”. Cum îl definiți?

Vladimir Filat: Pentru mine, „statul profund” înseamnă că persoane nealese, care nu au primit niciun mandat din partea cetățenilor, preiau puterea de decizie în instituțiile statului.

În Republica Moldova, anumite organizații așa-zise ale societății civile participă la procesul decizional fără a avea vreo responsabilitate democratică. Acestea sunt implicate în structuri de asistență ale Ministerului Justiției sau ale Parchetului și participă chiar la evaluarea și numirea judecătorilor.

Acest sistem a fost posibil datorită finanțărilor importante provenite, în special, de la Open Society a lui Soros, de la USAID sau din fonduri europene destinate sprijinirii societății civile. În opinia mea, aceste structuri susțin și partidul de la putere.

Același fenomen există și în mass-media.

Din 2021, mai multe posturi de televiziune, radio și site-uri web au fost închise sub pretextul luptei împotriva propagandei ruse. Nu spun că nu trebuie să luptăm împotriva acestei propagande, dar nu în detrimentul libertății de exprimare. În același timp, anumite instituții media au primit finanțări importante și au devenit instrumente de propagandă guvernamentală.

Jurnalist: Cum se poate lupta împotriva acestui „stat profund”?

Vladimir Filat: În Moldova, această problemă ar putea fi rezolvată destul de ușor, dar ea depășește cadrul național.

În prezent, pregătim un raport detaliat pe care îl vom transmite Departamentului de Stat al SUA. Acest raport va descrie implicarea diferitelor structuri în acest sistem și utilizarea finanțărilor străine.

Ulterior, vom prezenta acest raport statelor membre ale Uniunii Europene și îl vom face public.

Dar principiul fundamental rămâne simplu: într-un stat democratic, puterea de decizie trebuie să aparțină cetățenilor. Ei sunt cei care, prin votul lor, își deleagă suveranitatea către aleșii lor.

„Umbra influențelor externe”

Jurnalist: Dvs semnalați o potențială ingerință a lui Emmanuel Macron în afacerile moldovenești. De ce ați adoptat o astfel de poziție? 

Vladimir Filat: Nu l-am acuzat personal pe Emmanuel Macron. Am constatat pur și simplu că anumite acțiuni ale guvernului francez pot fi interpretate ca o ingerință.

Relațiile dintre state trebuie să rămână instituționale. Atunci când, în perioada electorală, un șef de stat se deplasează într-o altă țară și își exprimă public sprijinul față de un candidat sau o echipă politică, acest lucru poate fi perceput ca o intervenție în procesul democratic.

În dezbaterea politică din Moldova, unele voci evocă, de asemenea, implicarea sau activitatea unor structuri legate de serviciile de informații franceze. Nu dispun de elemente care să-mi permită să confirm aceste afirmații, dar simpla lor menționare alimentează sentimentul, în rândul unei părți a opiniei publice, că actori externi încearcă să influențeze viața politică a țării.

Putem accepta sfaturi, expertiză și cooperare între state, dar nu o participare directă la jocul politic intern.

Jurnalist: Poziția geografică a Moldovei o condamnă să sufere influențele marilor puteri?

Vladimir Filat: Când eram la guvernare, am încercat să transformăm această situație într-un avantaj.

Am vrut să le oferim cetățenilor moldoveni posibilitatea de a beneficia de un spațiu de libertăți care să se întindă de la Lisabona până la Vladivostok. Am obținut libera circulație în Europa, păstrând în același timp libera circulație în țările Comunității Statelor Independente.

Moldova este o țară latină la granița lumii slave. Avem o istorie comună cu acest spațiu. Acest lucru poate fi un atu dacă știm să-l folosim pentru a coopera atât cu Occidentul, cât și cu Orientul.

Jurnalist: Cum analizați criticile lui Donald Trump la adresa Uniunii Europene?

Vladimir Filat: Nu cred că Europa este mai slabă decât Statele Unite sau Rusia. Cred că Europa trebuie să revină la valorile care i-au conferit puterea.

Când statele suverane vor fi puternice, cu lideri legitimi, instituțiile europene vor redeveni solide. Astăzi lipsește o poziție comună convingătoare privind politica externă și economia. Europa a suferit și din punct de vedere economic, în special din cauza problemelor energetice.

Jurnalist: Criminalitatea transnațională — traficul de țigări, droguri sau arme — reprezentată în Moldova în special de Oleg Pruteanu, îngrijorează autoritățile franceze. Cum se poate lupta împotriva acestor fenomene?

Vladimir Filat: Este adevărat că anumite rețele legate de contrabanda cu țigări sau de alte activități criminale implică persoane originare din Moldova. Dar problema principală este că instituțiile moldovene sunt astăzi slăbite și prea concentrate pe luptele politice.

Poliția, serviciile de informații și justiția ar trebui să se concentreze mai mult pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.

Războiul din Ucraina complică de asemenea situația.

Acesta determină o circulație importantă de arme în regiune. Am văzut deja cazuri de trafic de arme la granița cu România. Acest lucru necesită cooperare internațională și o vigilență sporită.

Jurnalist: Care este poziția dumneavoastră cu privire la un eventual proiect de reunificare între Moldova și România?

Vladimir Filat: Nu vreau să dau impresia că o critic sistematic pe președinta Maia Sandu, dar pe această temă există multă ipocrizie.

Nu poți fi președinte al Republicii Moldova, să depui jurământul pe Constituție că vei apăra integritatea teritorială a țării, susținând în același timp, în mod implicit, ideea unei uniuni cu un alt stat.

Desigur, cetățenii Republicii Moldova și cei a României împărtășesc aceeași limbă, o istorie comună și legături culturale profunde.

Dar, în prezent, prioritatea noastră trebuie să fie construirea unui stat moldovenesc puternic, cu instituții solide și o economie capabilă să ofere o viață demnă și prosperă cetățenilor noștri.

Total
0
Shares
 
Total
0
Share
ULTIMA ORĂ
×