Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care introduce mecanisme mai flexibile și rapide pentru intervenția statului în situații de alertă sau criză energetică. Documentul a fost susținut de 59 de deputați, iar propunerile corelează cadrul normativ din domeniile energiei, carburanților, transportului și achizițiilor publice.
Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost elaborată în cadrul grupului de lucru creat pe platforma Comisiei pentru economie, buget și finanțe, cu participarea reprezentanților Ministerului Energiei, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
În situații de criză, ANRE va putea introduce derogări temporare de la normele obișnuite de stabilire a prețurilor la benzină și motorină, la propunerea Centrului Național de Management al Crizelor. Acestea pot include ajustarea perioadei de referință sau utilizarea unor cotații alternative Platts, pentru a reflecta mai bine realitățile pieței.
O altă prevedere vizează eliminarea obligativității tranzitării carburanților exclusiv prin depozite petroliere. Astfel, benzina și motorina ar putea fi livrate direct către stațiile de alimentare, reducând timpii de transport și presiunea asupra infrastructurii de depozitare.
Documentul aduce modificări și în domeniul achizițiilor publice. În cazul unor fluctuații semnificative ale costurilor — definite ca variații de peste 15%, conform datelor Biroului Național de Statistică — autoritățile contractante vor putea ajusta contractele aflate în derulare. Măsura este menită să sprijine sectorul construcțiilor, afectat de creșterea rapidă și imprevizibilă a prețurilor la combustibili și materiale.
Autorii susțin că creșterea accelerată și imprevizibilă a prețurilor la combustibil și materiale de construcție generează o presiune financiară asupra antreprenorilor și afectează capacitatea acestora de a executa contractele în derulare. Majoritatea contractelor multianuale semnate în perioada 2023–2025 prevăd doar mecanismul de ajustare anuală, în funcție de indicele inflației. În același timp, în cazul contractelor cu o durată mai mică de un an, nu este permisă ajustarea valorii acestora.
„În lipsa unor intervenții rapide şi adecvate, capacitatea sectorului de a participa şi de a absorbi viitoarele proiecte majore de infrastructură va fi semnificativ diminuată”, se menționează în nota de fundamentare a documentului. Totodată, există riscul de blocare a proiectelor investiționale planificate.
Noile prevederi legislative intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.