Curtea de Apel din Paris a condamnat-o luni pe lidera formațiunii franceze de extremă dreapta, Marine Le Pen, la trei ani de închisoare în dosarul privind utilizarea fictivă a asistenților parlamentari din Parlamentul European. Instanța a decis ca un an din pedeapsă să fie executat sub supraveghere cu brățară electronică, iar doi ani să fie suspendați. Totodată, Le Pen a fost privată de dreptul de a candida la alegeri pentru o perioadă de 15 luni.
Decizia înseamnă că interdicția de a candida ar urma să expire înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate în aprilie 2027. Cu toate acestea, Marine Le Pen declarase anterior că nu va intra în cursa electorală dacă va fi obligată să poarte brățară electronică, considerând că această măsură i-ar limita libertatea de deplasare în timpul campaniei.
Dosarul vizează acuzații de deturnare de fonduri publice și complicitate la deturnare de fonduri. Potrivit procurorilor, Le Pen ar fi organizat un sistem prin care salariile unor asistenți parlamentari, plătite din bugetul Parlamentului European, ar fi finanțat în realitate activitatea partidului său, fostul Front Național, actualul Rassemblement National.
Anchetatorii susțin că, împreună cu ceilalți inculpați și cu partidul, prejudiciul adus Parlamentului European se ridică la aproape 4,4 milioane de euro.
În februarie, procurorii solicitaseră condamnarea lui Marine Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care unul cu executare, și interzicerea dreptului de a candida timp de cinci ani.
Hotărârea Curții de Apel poate fi atacată în termen de zece zile la Curtea de Casație, ultima instanță din sistemul judiciar francez.
În cazul în care va renunța la candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2027, este de așteptat ca formațiunea Rassemblement National să îl desemneze candidat pe actualul său lider, Jordan Bardella.