Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, din cadrul Cancelariei de Stat, a emis un aviz critic asupra proiectului noii Legi privind mass-media, elaborat de deputații PAS. Deși susține inițiativa „cu obiecții și recomandări”, instituția concluzionează că proiectul trebuie revizuit și modificat pentru a corespunde principiilor de reglementare a activității de întreprinzător.
În aviz se arată că unele prevederi sunt formulate neclar și pot permite aplicarea discreționară a legii. De exemplu, articolul care stabilește raportul dintre noua lege și Codul serviciilor media audiovizuale nu delimitează clar când se aplică fiecare act normativ, ceea ce, potrivit autorilor avizului, poate afecta previzibilitatea legii și permite autorităților să decidă de la caz la caz ce norme aplică.
Grupul de lucru critică și instituirea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, gestionat de Ministerul Culturii. Deși proiectul îl califică drept benevol, avizul arată că acesta funcționează, în realitate, ca un mecanism administrativ complex, cu proceduri de înscriere, refuz, actualizare și radiere. Mai mult, accesul la mecanismele de sprijin financiar este condiționat de înscrierea în registru, ceea ce pune sub semnul întrebării caracterul său voluntar. Instituția consideră că un registru separat nu este justificat, deoarece informațiile privind proprietarii, finanțarea sau politica editorială pot fi solicitate direct la depunerea cererilor de finanțare.
Avizul mai semnalează că procedura de înscriere este insuficient reglementată. Sunt criticate formulări precum „documente disponibile furnizorului”, „după caz” sau „necesare pentru evidența administrativă”, despre care se afirmă că pot permite solicitarea discreționară a unor informații suplimentare sau refuzul înscrierii. Totodată, termenul de cinci zile pentru completarea documentelor este considerat prea scurt, iar motivele de refuz – precum „informații incomplete”, „vădit eronate” sau „imposibilitatea identificării furnizorului” – sunt apreciate drept prea vagi și susceptibile de aplicare arbitrară.
Critici sunt formulate și față de obligațiile impuse instituțiilor media. Grupul de lucru arată că proiectul obligă furnizorii să adopte „măsuri organizatorice interne” pentru garantarea independenței editoriale, fără a preciza ce măsuri sunt suficiente, cine verifică respectarea lor și care sunt consecințele nerespectării obligației. De asemenea, obligația de declarare a conflictelor de interese reale sau potențiale este calificată drept prea largă, întrucât nu stabilește criterii privind relevanța, gravitatea sau legătura efectivă dintre conflict și conținutul editorial.
În cazul furnizorilor de servicii mass-media online, avizul avertizează că proiectul introduce obligații disproporționate prin utilizarea unor noțiuni generale, precum „mecanisme funcționale”, „proceduri transparente” și „criterii clare de moderare”, fără a stabili standarde obiective sau autoritatea competentă să verifice respectarea acestora.
Un capitol aparte este dedicat atribuțiilor Ministerului Culturii. Grupul de lucru susține că ministerul primește un rol mixt, de elaborare a politicilor publice și de intervenție administrativă în raport cu furnizorii de servicii mass-media. Chiar dacă proiectul prevede că ministerul nu aplică sancțiuni și nu controlează conținutul media, acesta va putea examina petiții și sesizări, solicita opinii sau expertize, cere completarea informațiilor, emite notificări de conformare și sesiza alte autorități. În opinia autorilor avizului, aceste competențe pot genera presiune instituțională asupra mass-media, iar expresii precum „la necesitate”, „opinii sau expertize independente”, „măsuri administrative” sau „notificări de conformare” sunt insuficient definite. Din acest motiv, se recomandă limitarea rolului Ministerului Culturii la elaborarea politicilor publice și administrarea evidenței, cu eliminarea atribuțiilor care pot fi interpretate ca supraveghere, control sau influență asupra activității editoriale.
Grupul de lucru critică și nota de fundamentare a proiectului. Potrivit avizului, aceasta respectă doar parțial cerințele legale, întrucât nu cuantifică dimensiunea problemelor pe care urmărește să le soluționeze, stabilește obiective generale fără indicatori și termene, subestimează costurile administrative pe care noile obligații le vor genera pentru instituțiile media și prezintă o consultare publică incompletă.
Amintim că deputații PAS au elaborat și au propus un proiect de lege prin care s-ar urmări, potrivit opozanților, instituirea controlului politic și de stat asupra mass-mediei. Proiectul se află în procedură de consultare publică înainte de votul final.