Administrația Companiei Rogob, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din Republica Moldova, este cercetată penal pentru abuz de serviciu în favoarea unui grup criminal organizat. Șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS), Ion Caracuian, a emis marți o ordonanță privind formarea unui grup special din ofițeri de investigații. În aceeași zi, mascații au descins cu percheziții la întreprindere.
În document se precizează că dosarul a fost pornit la data de 23 octombrie 2019, în baza articolului 335 alineat 3 din Codul Penal, care prevede de la trei la șapte ani de închisoare pentru abuzul în serviciu comis în interesele unei grupări criminale organizate.
În document se mai arată că, „persoanele care gestionează activitatea SRL Rogob au creat în perioada anilor 2015-2019 un grup criminal organizat care, acționând în interes personal, material și în interesul terțelor persoane, folosind intenționat situația de serviciu, au comercializat marfă diferitor persoane fizice și juridice în numerar, fără a include operațiunile respective în contabilitatea firmei, nedeclarate organului fiscal, au achitat salarii și prime către angajații întreprinderii, care la fel nu se reflectau în documente contabile”. Acuzatorii susțin că prejudiciul cauzat bugetului constituie 133 de milioane de lei.
Administratorul întreprinderii, Igor Roșca, nu a fost de găsit la telefon pentru a comenta situația, iar juristul companiei, Virgiliu Mânăscurtă a declarat că nu cunoaște despre dosar, dar va trimite mesajul administrației.
Ulterior, administrația întreprinderii ne-a expediat un comunicat în care susține că oamenii legii ar fi intervenit în urma unui denunț fals. „Compania Rogob constată cu îngrijorare amplificarea presiunilor asupra sa, drept urmare a unor informații mincinoase puse la dispoziția organelor de drept de către persoane care au interes de a denigra imaginea companiei și de a-i afecta activitatea.
Considerăm că, anume urmare a unor informații mincinoase, organele de drept au fost induse în eroare, iar reprezentanții acestora au fost nevoiți să efectueze unele masuri la întreprindere.
SRL Rogob precizează că, cel puțin până la această etapă, nu are pretenții față de activitatea colaboratorilor organelor de drept, care, presupunem, au fost nevoiți să reacționeze la unele informații mincinoase ce au parvenit în adresa lor. Pretențiile noastre sunt față de cei care cu bună știință urmăresc scopul denigrării companiei și afectării activității noastre.
Sperăm că, acțiunile întreprinse de oamenii legii vor scoate la iveală caracterul denigrator și mincinos al informațiilor false despre activitatea Rogob”, se arată în comunicat.
Surse din procuratură ne-au comunicat că acțiunile PCCOCS ar fi o presiune organizată asupra fondatorilor Rogob, ca să renunțe la acțiunile pe care le dețin în Centrul comercial Gemenii, pentru ca Guvernul să poată executa decizia CEDO din 18 februarie.
În prezent, pachetul majoritar de acțiuni în SA Gemenii este deținut de Twins Estate SRL, care are doi fondatori, Grigore și Fevronia Roșca. Aceștia dețin și grupul de companii Rogob. Cuplul Roșca susține că returnarea proprietăţii grevate de datorii va afecta securitatea altor raporturi juridice, iar repararea unui drept al unei persoane nu se poate realiza prin încălcarea unui alt drept al altei persoane. „Acționarii majoritari își exprimă îngrijorarea că Guvernul a inițiat soluționarea cazului pierdut la CEDO în 2011 abia în acest an și, în loc să achite prejudiciul stabilit de Înalta Curte, în valoare totală de 3,62 de milioane de euro, a decis să inițieze o acțiune în instanță de expropriere a actualilor proprietari majoritari ai SA Gemeni”, au declarat aceștia anterior într-un comunicat de presă.
Amintim că în februarie 2020, Guvernul de la Chișinău a fost obligat de instanța europeană să întoarcă reclamanților părţile de clădire care erau în proprietatea acestora până în 20 iulie 2005 și terenul aferent, care constituiau 36,55% din acţiunile SA Gemenii și să le achite despăgubiri de 1.500.000 de euro, 5.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 10.000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
Potrivit deciziei CEDO, dacă statul nu le poate returna partea din imobil, urmează să achite contravaloarea de 2.120.000 de euro.
