Alte știri

BREAKING NEWS // Procuratura Generală intervine cu abordări strategice noi despre recuperarea banilor sustrași din sistemul bancar

Pinterest LinkedIn Tumblr

Una din problemele majore plasate prioritar pe agenda autorităților publice centrale, Parlamentului, Guvernului, Președinției, Procuraturii și altor organe de ocrotire a normelor de drept, vizează procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.

Importanța problemei rezultă și din condiționalitățile Memorandumului de înțelegere RM – UE privind asistența macrofinanciară, semnat la Chișinău la 21 iulie 2020 și la Bruxelles la 23 iulie 2020, ratificat prin Legea nr.167 din 10.09.2020.

Atragem atenția că, până în prezent, nicio autoritate publică nu a intervenit către Procuratură cu o abordare complexă a acestui subiect și cu un plan concret de executare a condiționalității ce rezultă din Memorandum, chiar dacă, în esență, activitățile Strategiei depășesc functional sfera de activitate a Procuraturii.

Generalizând informațiile pentru viitoarea notă de progres privind procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, raportate la recentele rezultate ale anchetei în cauza privind amestecul în înfăptuirea urmăririi penale în dosarul “frauda bancară”, Procuratura a constatat că Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, de fapt, a fost elaborată în perioada “statului capturat”, în circumstanțe și de către persoane necunoscute.

Deși se pretinde că acest document strategic a fost elaborat în iunie 2018 de către Procuratura Anticorupție, CNA și ARBI, și prezentată ulterior public de către ex-Procurorul General Eduard Harunjen și ex-adjunctul Procurorului Anticorupție Adriana Bețișor, el niciodată nu a fost înregistrat în Procuratura Anticorupție sau Procuratura Generală, CNA sau ARBI, nu a fost aprobat prin vreun ordin comun și nici nu au fost identificate careva urme de lucru cu acest document, informațiile operative gestionate pe caz, indicând că ar fi fost elaborat înafara Procuraturii și celorlalte două instituții indicate, precum și nu de către cei ce au subscris și și-au asumat lucrarea. Nefiind semnat de către vreun subiect, acest document strategic nu a căpătat statut de document oficial și prin urmare, nu este clar cum ulterior s-a regăsit în anumite lucrări asumate de Parlament și Guvern, inclusiv în Memorandumul RM – UE.

Respectivele circumstanțe continuă a fi investigate și clarificate în cadrul urmăririi penale, iar despre rezultate vom informa suplimentar.

Pe lângă faptul că această Strategie este orientată metodic într-o anumită direcție, așa cum, de fapt, era îndreptat la acea etapă întregul proces de investigare a fraudei bancare, protejând interesele lui V.Plahotniuc (care, nu este vizat și nu se regăsește în general în acest document alături de V.Filat, V.Platon și I.Șor, menționați atunci ca beneficiari ai fraudei), indică la faptul că activitățile prevăzute depășesc competențele funcționale ale Procuraturii, CNA și ARBI. Măsurile ce necesită a fi întreprinse, monitorizate și controlate vizează instituții și autorități (BNM, Ministerul Finanțelor, MAEIE, Guvernul, lichidatori, executori ș.a.), ce exced domeniul penalului (urmăririi penale și judecării cauzelor), fiind orientate exclusiv pe aspecte juridico-civile, comerciale, bancare, de executare ș.a. (colectarea creditelor, dobânzilor, penalităților, organizarea licitațiilor de vânzare a activelor băncilor fraudate, înaintarea acțiunilor civile în judecată pentru încasarea forțată a datoriilor și atragerea la răspundere civilă directă sau subsidiară în procesul de insolvabilitate, lichidare a unor agenți economici, societăți pe acțiuni, instituții bancare naționale și de peste hotare, precum și a unor acționari /BEM, BS, UB, BNM, SA Victoriabank, SA PrivatBank Letonia, SA Moldova Agroindbank, SA Moldindconbank/, înaintarea titlurilor executorii pentru încasarea forțată a datoriilor conform hotărârilor judecătorești, înaintarea sesizărilor către organelle de urmărire penală pentru încălcările de lege de ordin penal admise la eliberarea creditelor ș.a.).

Reieșind din aspectele menționate, raportate la competența Procuraturii și importanța subiectului, considerăm că aprobarea Strategiei ante referite nici nu putea fi pusă logic și legal în sarcina Procuraturii, respectiv, în prezent, ea nu poate fi luată ca bază oficială pentru activitatea Procuraturii, Guvernului, Parlamentului și altor autorități publice în procesul de recuperare a banilor fraudați din sistemul bancar.

Concomitent, Procuratura consideră că pentru eficacitatea procesului de recuperare a banilor fraudați, statul are nevoie de o viziune și un document strategic complex, însă, elaborarea și realizarea unei astfel de Strategii depășește competențele Procuraturii, impunându-se intervenția Guvernului și a Parlamentului în acest sens.

Analizând problema în toată complexitatea sa, conchidem că autoritățile naționale, cu referire la subiect, au avut până în prezent o abordare pur formală.

Plasarea responsabilității pe seama Procuraturii pentru întregul proces de recuperare a mijloacelor financiare fraudate, care prioritar trebuie să asigure eficiența urmăririi penale pe caz și ale cărei atribuții funcționale sunt prea restrânse legal pentru a acoperi tot spectrul de activități ce se impun în această direcție, de fapt, a determinat rezultate sub limita așteptărilor societății și o situație de conflict între autoritățile de primul nivel, precum și riscuri de discreditare în fața partenerilor externi de dezvoltare.

Considerăm că situația creată este, în special, rezultatul unui dialog ineficient între autorități și, în context, Procuratura intervine cu un set de propuneri.

Necesită a se menționa că subiectul recuperării mijloacelor fraudate conform condiționalităților Memorandumului RM – UE ante referit și acțiunilor ce trebuie să le întreprindă autoritățile RM a fost ridicat în raport cu Procuratura doar de către Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi, care a recomandat Procuraturii ca, de comun cu autoritățile competente, să actualizeze Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, accelerarea investigațiilor penale prin implicarea prin diversificarea cooperării internaționale și informarea publică semestrială.
În acest sens, în vederea eficientizării procesului de recuperare a mijloacelor financiare fraudate, pe 18 mai 2021, Procuratura a elaborat și, în comun cu Centru Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, act normativ în care au fost stabilite în concret acțiunile și subacțiunile necesare a fi întreprinse de către aceste instituții, executorii, termenele și indicatorii de progres, fapt despre care, șeful Guvernului a fost imediat informat.

Subliniem însă că, aceste activități acoperă doar dimensiunea PENALĂ a subiectului, pe când segmentul CIVIL al problemei este omis, abordarea limitând vizorul și capacitățile statului de a-și recupera activele fraudate.

În această ordine de idei, considerăm iminentă necesitatea elaborării la nivel de Guvern sau Parlament (cu suportul și în colaborare cu celelalte autorități competente) a unui document juridic strategic (Strategie) care să reglementeze un spectru complex de activități care ar rezulta în utilizarea instrumentarului și posibilităților ce ni le oferă legislația de procedură penală și civilă, cu identificarea și stabilirea instituțiilor competente ce urmează a fi implicate, indicatorilor de progres, termenelor de prezentare a informațiilor și responsabilului de ținere a bazei de date la subiect, analiză, generalizare și comunicare a rezultatelor – Parlamentului, Președinției, societății și, după caz, unor entități internaționale.

În context, Strategia este un document de politici publice pe termen mediu și lung care definește, în principiu, politica Guvernului cu privire la un anumit domeniu de politici publice în care se impune luarea unor decizii privind o gamă largă de aspecte. Strategia este elaborată în vederea formulării unei noi politici publice în domeniul respectiv, precum și în cazul în care politicile publice actuale necesită o îmbunătățire semnificativă. Documentele de politici se aprobă prin hotărâre de Guvern. În cazul în care implementarea acestor politici presupune implicarea unor autorități administrative care nu se află în subordinea Guvernului, documentele de politici sunt aprobate de către Parlament (a se vedea Legea nr.100/22.12.2017 cu privire la actele normative).

În situația acceptării propunerilor de a încadra documentul cu două compartimente: PENAL și CIVIL, Procuratura își asumă responsabilitatea să coordoneze și să promoveze constructiv activitățile, în limitele competențelor legale, la toate etapele procesului de recuperare a bunurilor infracționale conform art.2291 – 2295 din Codul de procedură penală, urmărirea bunurilor infracționale și acumularea probelor; indisponibilizarea bunurilor infracționale; confiscarea bunurilor infracționale și repararea prejudiciilor; restituirea (întoarcerea) bunurilor infracționale, activități ce, de fapt, deja sunt prevăzute în Ordinul comun cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar ante referit, care va fi completat, actualizat după necesitate.

În procesul dat urmează a se lua în calcul necesitatea sensibilizării sistemului judecătoresc asupra subiectului, care trebuie să prioritizeze și să accelereze examinarea lucrărilor pendinte legate de subiectul dat (fie la nivel de judecător de instrucție și Curte de apel în cadrul controlului judiciar al fazei prejudiciare, fie la judecarea în fond a cauzelor penale), să analizeze și să generalizeze statistic și cazuistic subiectul și să prezinte periodic (după cum se va stabili pentru toți) informațiile corespunzătoare – instituției responsabile.

Considerăm necesară crearea unui grup de lucru pentru elaborarea Strategiei, iar Procuratura va desemna câte un reprezentant din Procuratura Generală și procuraturile specializate implicate în investigarea fraudei bancare și va prezenta viziunea instituției cu referire la componenta penală și civilă, iar, până la adoptarea unei decizii în acest sens, instituția va prezenta în continuare note informative de progres reieșind din ultimele rezultate ale urmăririi penale și judecării cauzelor penale.

La 6 septembrie 2021 Procuratura a informat Președintele Republicii Moldova, Președintele Parlamentului, Primul-ministru și Ministrul Justiției despre starea de fapt constatată la acest capitol și a venit cu propuneri concrete privind elaborarea unui document strategic complex nou, conform rigorilor legale.

Comunicat de presă

loading...

Comments are closed.