Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), condus de Vladimir Bolea, a confirmat că procesul-verbal al ședinței Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 22 iunie 2026, în partea care vizează compania FLYONE, face trimitere la o lege abrogată. Cu toate acestea, instituția susține că schimbarea cadrului normativ nu afectează legalitatea actului.
Subiectul a fost semnalat inițial într-o analiză publicată pe blogger.md, în care se arată că Procesul-verbal nr. 37 al CEIISS este fundamentat pe o normă legală care nu mai este în vigoare, iar documentul a fost înaintat spre semnare premierului Alexandru Munteanu în această formă.
Ulterior, mai multe instituții media au solicitat explicații MIDR privind temeiul juridic al documentului. În răspunsul transmis publicației BANI.MD, ministerul a confirmat că legea invocată în argumentarea deciziei a fost abrogată.
„Este adevărat că Legea privind securitatea națională la care se face referire în argumentare a fost abrogată prin adoptarea unei noi legi care reglementează același domeniu. Este vorba de Legea nr. 249/2025 cu privire la securitatea națională. Noțiunile și criteriile relevante în privința riscurilor la adresa securității naționale sunt reglementate în prezent de această lege, astfel încât fundamentarea deciziei rămâne valabilă. Schimbarea cadrului normativ în materia securității naționale nu afectează temeiul și argumentarea deciziei adoptate de Consiliu”, a precizat ministerul.
Analiza semnată de Corneliu Gandrabur arată însă că art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului face trimitere expresă la art. 4 alin. (2) din Legea securității statului nr. 618/1995.
Legea nr. 618/1995 a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 249/2025 privind securitatea națională. Potrivit autorului analizei, noua lege nu conține o dispoziție tranzitorie prin care toate trimiterile din legislația în vigoare la Legea nr. 618/1995 să fie considerate făcute la Legea nr. 249/2025.
Mai mult, art. 32 alin. (5) din Legea nr. 249/2025 prevede că, la data intrării în vigoare a acesteia, cadrul normativ conex se modifică potrivit anexei legii. Potrivit analizei, anexa nu conține nicio modificare a Legii nr. 174/2021 și nici nu înlocuiește trimiterea la Legea nr. 618/1995 cu una la Legea nr. 249/2025.
Autorul susține că, în aceste condiții, referirea din Legea nr. 174/2021 a rămas nemodificată, iar autoritățile nu pot considera, prin simplă interpretare administrativă, că aceasta se referă automat la noua lege.
În analiza publicată se mai arată că, într-un sistem de drept continental, modificarea unei trimiteri legislative necesită intervenția expresă a legiuitorului sau existența unei norme tranzitorii, iar simpla abrogare a unei legi și adoptarea alteia care reglementează același domeniu nu produce automat înlocuirea referințelor din actele normative aflate în vigoare.
Corneliu Gandrabur apreciază că, dacă autoritățile consideră că actualul cadru normativ permite examinarea unor asemenea investiții, soluția juridică ar fi anularea actului afectat de acest viciu, modificarea Legii nr. 174/2021 și reluarea procedurii în baza unui temei legal actualizat.
Analiza ridică și întrebări privind rolul MIDR în apărarea publică a procesului-verbal. Potrivit autorului, documentele ar fi fost pregătite de Agenția Servicii Publice, iar Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului este o structură distinctă. În acest context, reacția ministerului este prezentată ca un element care ridică semne de întrebare privind responsabilitatea pentru fundamentarea juridică a documentului și coordonarea întregului demers administrativ.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu a anunțat intenția de a modifica sau retrage actul și își menține poziția potrivit căreia schimbarea cadrului normativ în materia securității naționale nu afectează legalitatea deciziei adoptate de Consiliu.