Problemele sociale, situația demografică și competența nu reprezintă priorități pentru actuala guvernare de la Chișinău, care preferă extinderea aparatului central cu zeci de angajați și bugete de zeci de milioane de lei, sub pretextul integrării europene, susține Victoria Furtună, președintele Partidului „Moldova Mare”, fost procuror anticorupție, după ce astăzi Guvernul a aprobat atât extinderea efectivului MAE, cât și modificarea regulilor de remunerare în diplomație, anterior fiind extins și efectivul Cancelariei de Stat.
Politiciana subliniază că, pe fundalul invocării integrării europene, este omis faptul că mai multe state europene nu au în prezent o poziție favorabilă privind accelerarea aderării și nici extinderea Uniunii Europene în viitorul apropiat. În opinia Victoriei Furtună, acest context ar trebui să determine o schimbare a priorităților puterii de stat și o concentrare nu doar pe vectorul extern, în speță cel european — proces afectat inclusiv de “incompetență” — ci și pe soluționarea problemelor interne ale Republicii Moldova.
„În timp ce la Chișinău continuă să se vorbească despre ‘voința politică’, în Uniunea Europeană deja se afirmă deschis: majoritatea covârșitoare a statelor membre nu este interesată acum de extindere. Țările-cheie ale UE – Franța, Germania, Olanda, Italia – transmit clar: nu va exista o aderare accelerată. Muntenegru, care a îndeplinit aproape toate condițiile, a rămas blocat în etapa finală. Uniunea Europeană revine, de fapt, la principiul de bază: aderarea nu este un gest geopolitic, ci rezultatul pregătirii interne a sistemului și a societății. În primele 100 de zile ale anului 2026, Republica Moldova înregistrat o scădere de 7821 de persoane, dintre care 4554 au emigrat definitiv. Aceasta denotă faptul că zilnic aproximativ 46 de persoane părăsesc țara. În loc să rezolve problema demografiei și a nivelului de trai, autoritățile fac contrariul, a mărit efectivul cu 113 de funcționari și au majorat cheltuielile cu 44 de milioane de lei anual”, a scris Furtună într-o postare publicată pe rețelele de socializare.
„Problema integrării europene astăzi este că: dacă statul nu este sincronizat cu societatea, dacă oamenii pleacă mai repede decât se creează condiții pentru întoarcerea lor, dacă deciziile administrative nu schimbă realitatea zilnică – atunci nicio voință politică de una singură nu va aduce rezultatul. Integrarea europeană este astăzi încetinită de criza competenței, în situația în care funcționarii devin mai mulți, deciziile mai puține și oamenii mai puțini. Integrarea europeană este, în primul rând, nu un proces de negocieri, ci un proces de menținere și dezvoltare a societății în interiorul țării. Și până când acest fundament nu va funcționa, orice avans pe traseul extern va fi perceput ca formal – atât în interiorul țării, cât și în exterior”, a continuat Furtună.
Amintim că Republica Moldova este cuplată cu Ucraina în parcursul său european, iar orice proces de negociere oficială privind aderarea la UE este blocat, la moment, de Ungaria. Situația pare să rămână neschimbată chiar și după eventuala schimbare a guvernării de la Budapesta. În acest context, Moldova a intrat în negocieri „tehnice”, neoficiale, fiind discutate toate clusterele, astfel încât țara să fie pregătită pentru aderare imediat ce blocajul va fi ridicat.
Referendumul constituțional din Republica Moldova, desfășurat în octombrie 2024, a validat la limită (50,46% „DA”) introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție. Cetățenii au votat pentru modificarea legii supreme, consacrând aderarea la Uniunea Europeană ca obiectiv strategic, în contextul negocierilor începute în decembrie 2023. Rezultatul a fost unul strâns la nivel național, opțiunea „DA” fiind asigurată în mare parte de voturile moldovenilor din diaspora, plebiscitul fiind câștigat la limită de actuala guvernare, care se declară pro-europeană.