Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat examinarea procesului penal privind concursul organizat de CSP pentru funcția de procuror general

 

Procuratura Anticorupție a finalizat examinarea procesului penal, prin care au fost investigate pretinsele acțiuni ilicite ale persoanei cu funcție de demnitate publică, membru al Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în legătură cu concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General al Republicii Moldova, și anume, abuz de putere, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane, infracțiuni prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) din Codul penal.

Procesul penal a fost inițiat la 01 martie 2024 de către Procuratura Anticorupție, în baza autosesizării.

Potrivit probelor administrate în cadrul procesului penal, procurorul a constatat că Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al Consiliul Superior al Procurorilor, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General.

Probele acumulate în cardul procesului penal ridică o bănuială rezonabilă că, în acordarea unui punctaj arbitrar și lipsit de obiectivitate și meritocrație de 3,5 candidatului Ion Munteanu, Olesea Vîrlan a acționat în interesul unei terțe persoane, acesta fiind Andrei Roșca, care avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General. Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii de pe funcția de adjunct al Procurorului General, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie.

Cu privire la daunele cauzate interesului public prin acțiunile membrului CSP, Olesea Vîrlan, au fost afectate grav interesele instituționale ale Procuraturii, afectată grav imaginea CSP-ului care urma să desfășoare cel mai important concurs și exercițiu pentru actuala componență a CSP-ului de a avea un concurs corect, transparent cu legalitate, astfel încât Procuratura și societatea să aibă încredere că sistemul procuraturii este gestionat la cea mai înaltă calitate. A fost afectat întregul sistem de justiție al Republicii Moldova, inclusiv fiind încălcat flagrant obligativitatea față de procesul de integrare Europeană care prevedea alegerea Procurorului General până la sfârșitul lunii martie, însă dat fiind comportamentul defectuos și vicios a Olesei Vîrlan, statul nu a reușit îndeplinirea acestei obligativități la acea etapă. La fel, acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat interesele publice și prin faptul că a fost afectată grav imaginea Comisiei Pre-Vetting și încrederea publică în procedura de pre-vetting pentru selecția candidaților la funcția de membri ai CSP, deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică.

Însă, în condițiile în care sintagma „intereselor publice sau” din conținutul art. 327 Cod penal a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, survenirea acestor urmări prejudiciabile, nu mai pot fi incriminate, sub aspect penal, dar pot fi sancționate ca contravenție.

La aprecierea caracterului considerabil al daunei cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, organul de urmărire penală se conduce de gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În situația în care potențiala victimă (Ion Munteanu) consideră că drepturile lui au fost afectate, dar urmările prejudiciabile au fost reparate prin anularea concursului și aplicând principiile naționale și internaționale care cer un anumit grad de intensitate și gravitate pentru justificarea sancțiunii penale, procurorul a constatat că, acțiunile Olesei Vîrlan, deși reproșabile, nu au cauzat daune în proporții considerabile, după cum prevede art. 327 Cod penal și nu pot fi incriminate sub aspect penal.

Astfel, în rezultatul investigației, Procurorul–șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere (prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod contravențional), fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, proces contravențional la data de 10 aprilie 2024.

Contravenția de abuz de putere se sancționează cu amendă de la 1500 la 4500 lei cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

La 19 martie 2024, Procurorul General interimar a semnat ordinul de eliberare, la cererea de eliberare din funcție prin demisie a Olesei Vîrlan depusă la 14 martie 2024.

Procedura de promovarea Olesei Vîrlan de către CSP în funcție de procuror conducător

Totodată, în cadrul procesului penal, s-a constat, că Andrei Roșca, fiind membru CSP, contrar prevederilor legale, a folosit situația de serviciu în calitate de membru CSP să o promoveze și ulterior să o numească pe o persoană apropriată, procurorul Olesea Vîrlan, în funcție de adjunct interimar al Procurorului-șef al Procuraturii r-lui Ialoveni la data de 22.09.2022, din interes personal, în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către Procurorul General interimar pentru această funcție la 15.08.2022, procurorul Dumitru Barbaroș, într-un mod care contravine intereselor publice, inclusiv interesul public de a avea o autoritate publică, Consiliul Superior al Procurorilor, care promovează procurori în baza principiilor legalității, meritocrației și transparenței, și în mod care contravine drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, și anume dreptul fundamental la muncă recunoscut în Constituția Republicii Moldova la art. 43, al procurorului Dumitru Barbaroș, căruia i-a fost lezat dreptul de a deține o funcție de conducere care oferea o avansare profesională cât și un salariu mai mare.

Astfel, procurorul a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Andrei Roșca a comis contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional – abuz de putere, adică folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Însă, concomitent, procurorul a constatat, că termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională (un an de la data de 22.09.2022), a expirat, fapt ce împiedică pornirea procesului contravențional și atragerea acestuia la răspundere contravențională.

Sesizarea organelor competente

În lumina celor constatate și în vederea restabilirii echității sociale și credibilității procedurii de selecție și promovare a procurorilor în Procuratură, inclusiv procedura pentru numirea Procurorului General al Republicii Moldova, se impune întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a unor asemenea cazuri de crearea condițiilor care contribuie la săvîrșirea abuzului de putere de către membrii CSP și încălcare a legislației în vigoare.

Legea obligă procurorul să sesizeze organul competent dacă s-a constatat existența unor cauze și condiții care au contribuit la săvârșirii contravenții sau cazuri de încălcare a legislației în vigoare sau a drepturilor și libertăților omului, pentru luarea unor măsuri pentru înlăturarea acestor condiții pe viitor.

Total
0
Shares
Total
0
Share