Spaţiul Schengen va fi mai puternic atunci când România va fi membru cu drepturi depline, a afirmat, luni, ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, la conferinţa de presă care marchează preluarea, pentru a doua jumătate a anului, a preşedinţiei Consiliului UE de către Spania.
Şefa diplomaţiei române a mulţumit, în acest context, reprezentanţilor Spaniei pentru “angajamentul clar” în dosarul Schengen, context în care ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Jose Antonio Hernandez Perez-Solorzano, a afirmat că subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen va fi pus pe agenda Consiliului JAI cel mai probabil în această toamnă.
“Extinderea Spaţiul Schengen trebuie să rămână un element-cheie al calendarului nostru”, a arătat Odobescu.
Ea a vorbit de evaluarea comună cu Parlamentul European şi Comisia Europeană: “Spaţiul Schengen va fi mai puternic atunci când România va fi membru cu drepturi depline”.
“Lucrăm împreună cu preşedinţia (spaniolă – n.r.), deja am discutat în detaliu atât cu domnul ambasador, cât şi cu omologul meu, dar şi cu ceilalţi miniştri, pentru a vedea cum putem să avansăm în acest dosar esenţial în următoarele luni. Nu aş vrea să dau un termen clar, pentru că este vorba de unanimitate şi obiectivul nostru este, evident, să reuşim să ajungem la consens. Ne bucurăm de sprijinul Comisiei Europene, de sprijinul Parlamentului European, de sprijinul majorităţii statelor membre”, a arătat ea, potrivit Agerpres.
Odobescu a spus că “România şi-a îndeplinit toate obiectivele, a îndeplinit toate criteriile solicitate pentru procesul de aderare”.
“În plus, faţă de aceasta, noi lucrăm şi am lucrat cu Comisia Europeană pentru a arăta încă o dată ceea ce este de fapt recunoscut de toţi partenerii noştri, că România este un furnizor de securitate, că protejează frontiera nu numai a sa, dar şi a Uniunii Europene şi am lucrat cu Comisia Europeană pentru a arăta exemple de bune practici”, a completat ea.
În ceea ce priveşte dialogul cu reprezentanţii Austriei, care au votat împotriva aderării ţării noastre la Schengen, ministrul român a evocat “un plan de acţiuni ca să dovedim ceea ce este de fapt foarte clar, că România este un partener credibil, este un furnizor de securitate şi un partener activ în protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene”.
La rândul său, ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Jose Antonio Hernandez Perez-Solorzano, a afirmat că subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen va fi pus pe agenda Consiliului JAI cel mai probabil în această toamnă.
“Este o prioritate e preşedinţiei noastre să includem România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen. Lucrăm, ca preşedinţie, în calitate de mediator onest. Trebuie să aducem statele membre la un numitor comun, cu sprijinul Comisiei Europene, în special în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Ipoteza pe care lucrăm este să aducem acest subiect pe agenda Consiliului în octombrie. Avem deja asta pe agenda, dar cum a spus doamna ministru, acesta nu este un termen limită. Vorbim de ideea de intensificare a dialogului, pentru a ajunge la un consens până la acea dată”, a arătat diplomatul spaniol.
Sâmbătă, într-o scrisoare transmisă premierului spaniol Pedro Sanchez, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că România contează pe sprijinul Spaniei pentru un consens privind aderarea României la Schengen.
Aflat săptămâna trecută la summitul Consiliului European de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a transmis că aderarea României la Schengen ”nu va apărea oficial pe agenda JAI până când nu avem un nivel de înțelegere suficient care să și permită o rezolvare pozitivă”.
România și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile de aderare la spațiul Schengen, iar votul de respingere la adresa celor două țări a creat un sentiment antieuropean și a dăunat economiei și climei, au transmis săptămâna trecută eurodeputații din Comisia pentru petiții a Parlamentului European, solicitând Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2023.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul de liberă circulație Schengen, care include, de asemenea, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, state din afara UE.
Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent printr-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și o dezbatere din 14 decembrie 2022, la câteva zile după ce Austria și Olanda au respins la votul din Consiliul JAI aderarea celor două state la zona de liberă circulație.
