Social

10 Moldoveni Celebri: oameni de știință cunoscuți peste hotarele țării

Pinterest LinkedIn Tumblr

Sputnik Moldova vă prezentă zece personalități notorii cu rădăcini moldovenești. Rezultatele activității lor în diverse domenii de activitate vă vor face să vă mândriți că v-ați născut în Moldova.

1. Lev Berg. S-a născut pe 14 martie 1876. Este originar din Tighina, Basarabia

Este un cunoscut zoolog și geograf sovietic. Membru corespondent și mai apoi membru titular al Academiei de Științe a URSS, președinte al Societății de Geografie din URSS, laureat al premiului Stalin. Este autorul unor lucrări de ihtiologie, geografie și teoria evoluției. Berg este fondatorul geografiei fizice moderne și a științei landșafturilor.

Lev Berg

 

2. Alexandra Bujilova. S-a născut pe 8 octombrie 1960, în Chișină
Antropolog, director al Institutului și Muzeului de Antropologie al Universității de Stat din Moscova „M. Lomonosov”, doctor în științe istorice, membru corespondent al Academiei de Științe a Rusiei. Alexandra Bujilova este membru al consiliului editorial al revistei ASR „Arheologia Rusă”, membru al consiliului editorial al revistei europene „Human Evolution”, membru al Asociației Americane de Antropologii fizice, membru al Asociației Internaționale Paleontologice ș.a.

 

3. Alexandr Frumkin. S-a născut în Chițșinău, pe 24 octombrie 1895

Este unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului XX. A absolvit Gimnaziul din Odessa „Sfântul Pavel”, după care și-a continuat studiile la Strasbourg. Din 1915 este angajat la universitatea din Novorosiisk, iar lucrările sale sunt intens publicate în Europa. În scurt timp, este recunoscut ca cel mai puternic electrochimist al timpului. Deoarece lucrările sale în electrochimie și electrochimia cinetică au devenit parte componentă a curicullei multor țări. Din 1933 a intrat în uz termenul de „efectul Frumkin”, ce ține de salinizare a electrozilor la trecerea curentului electric prin el. În anul 1965, a fost ales președinte al Comitetului Internațional al Termoenergeticii și Cineticii. Triplu laureat al Premiului Stalin. A fost director al Institutului de Fizică și Chimie al Academiei de Științe a URSS și director al Institutului de Electrochimie al Academiei de Științe a URSS, în prezent „Institutul Frumkin”.

Alexandr Frumkin

 

4. Ilie Bogdesco. S-a născut pe 20 aprilie 1923, în localitatea Butuceni, Râbnița

Artist plastic, Artist al Poporului din URSS(1963), membru titular al Academiei de Arte Frumoase(1984). A ilustrat peste 100 de cărți, este un ”clasic” al ilustrației de carte. În anii 1977-1987, a fost președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din RSS Moldovenească. A fost decorat cu Ordinul Republicii, Ordinul Revoluției din Octombrie. În 1963 a obținut titlul de Artist al Poporului din URSS. Este laureat al Premiului de Stat al RSS Moldovenești.

Ilie Bogdesco

 

5. Efim Liscun. S-a născut pe 15 octombrie 1873. Originar din Otaci, Ocnița

Zootehnician, fondatorul zootehniei sovietice. Laureat al Premiului Stalin. Pe baza experimentelor academicianului Liscun cu animalele de rasă din stepa roșie, din Kârgâzstan și din Astrahan, el a demonstrat că calitatea rasei depinde de condițiile de întreținere și hrănire, a oferit o descriere detaliată a raselor locale de bovine. A efectuat experimente cu mulsul masiv al vacilor, în 1936, în mai multe ferme colective din regiunea Moscova. A arătat cum poate fi crescută productivitatea lor de 2-3 ori. Muzeul de Stat de Animale din Moscova poartă numele lui Efim Liscun. El a fost fondat în 1950, în baza colecției de cranii și schelete de animale adunată de Liscun. Este deținător al numeroase premii și distincții, printre ele și Medalia de Aur a Academiei de Științe din Rusia.

Efim Liscun

 

6. Nicolai Dimo. S-a născut pe 18 noiembrie 1873. Originar din Orhei 

Nicolai Dimo a fost unul dintre fondatorii Universității Tașkent și primul ei rector. În 1929 el a participat la elaborarea planului de 5 ani, de studii pedologice și geobotanice din Tadjikistan. A condus Institutul Central Asiatic de Știință și Cercetare pentru Pedologie și Geobotanică (1920-1931) și Institutul de Pedologie a Filialei din Moldova a Academiei de Științe a URSS (1957-1959). A editat lucrări majore cu privire la geografia solurilor, salinizare, biologie, fizică și de îmbunătățiri funciare din regiunile central ale părții europene a Uniunii Sovietice, Asia Centrală, Caucaz și Moldova. A fost decorat cu Ordinul Lenin și alte medalii, printre care Medalia de Aur „Docuceaev” și Lucrător Emerit în Știință și Tehnologie, din Republica Moldova (1946).

Nicolai Dimo

 

7. Alexei Sciusev. S-a născut la Chișinău, pe 8 octombrie 1873

Arhitect, istoric și teoretician al artei, arhitect-academician al Academiei de Arte a Imperiului Rus, membru al Academiei de Științe a URSS. Alexei Șciusev a proiectat, printre altele, Mausoleul lui Lenin din Piața Roșie de la Moscova. Stilul lui Șciusev este o sinteză între arhitectura imperială rusă și cea stalinistă.
Alexei Sciusev

 

8. Nicolai Zelinskii. S-a născut la Tiraspol, pe 25 ianuarie 1861

Chimist, creatorul măștii antigaz, fondatorul catalizei organice și a chimiei petrolului, membru al Academiei de Științe a URSS. Triplu laureat al Premiului Stalin. În 1915, Zelinskii a utilizat cu succes oxizi catalizatori în cracarea petrolului, fapt ce a determinat o diminuare a temperaturii în proces și a dus la creșterea randamentului de emisii ale hidrocarburilor aromatice. În anii 1918-1919, Zelinskii a dezvoltat o metodă de producere a benzinei prin cracarea petrolului în prezența clorurii de aluminiu și bromurii de aluminiu. Această metodă, implementată la scară industrială, a jucat un rol important în asigurarea cu benzină a statului sovietic. Un loc aparte în lucrările lui Zelinskii este ocupat de ”absorbție”, care a dus la crearea măștii antigaz pe bază de cărbune (1915) utilizată pentru înarmare în timpul Primului Război Mondial de către armatele ruse și aliații. Zelinskii nu a brevetat masca antigaz, crezând că nu este bine să profiți de necazurile oamenilor, iar Rusia le-a dat dreptul aliaților să o producă.
Nicolai Zelinskii
9. Eugen Feodorov. S-a născut în Tighina, pe 10 aprilie 1910

Geofizician sovietic, șef al Serviciului Hidrometeorologic al URSS, academician al Academiei de Științe a URSS, general-locotenent. Pentru activitatea sa la prima stație de derivă „Polul Nord-1” (1937-1938), la 22 martie 1938, el a fost distins cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice. A fost director al Institutului de Cercetări Arctice, în 1938-1939. A contribuit la crearea de sateliți meteorologici. În 1979-1980, a ocupat funcția de  președinte al Comitetului Sovietic pentru Pace, de asemenea a fost șeful delegației URSS la prima Conferință Mondială a Climei.
 Eugen Feodorov

 

10. Borodachii Iurii, S-a născut în satul Pârjota, raionul Râșcani, pe 30 iulie 1959

Este autorul a peste 250 lucrări științifice, inclusiv șase monografii, 13 patente și 14 brevete de invenție. Proiectantul general al sistemelor automatizate de control al trupelor din districtul militar, frontului, proiectant principal al unui șir de sistem automatizate de control și comunicare cu execuție protejată și a detaliilor care intră în componența lor, fabricate în interesul structurilor de forță ale Federației Ruse. Membru al consiliului științific pe lângă Consiliul de Securitate al Federației Ruse.
Borodachii Iurii
Acest material a fost realizat în baza informațiilor din ”Cartea de Aur a Basarabiei și Republicii Moldova”, scrisă de Denis Roșca.

loading...

Comments are closed.