Viața este un amestec complicat dintre bine și rău. Nu există nimic în totalitate bun și nimic în totalitate rău. În ceva negativ poți observa o latură pozitivă, precum și în ceva pozitiv – una mai puțin plăcută. Să fii de ajutor nu e o idee rea, dar nici una ună. Iată motivele pentru care am refuzat să-mi ofer ajutorul:
1. Încetează să ajuți oamenii care nu merită asta. E dificil să faci asta. De mici am învățat cât de bine e să fii prietenos și săritor la nevoie. E adevărat că toți suntem egali, cu toate astea nu fiecare merită ajutat. Există oameni care, pur și simplu, parazitează pe seama muncii altora. Ei primesc gestul drept ceva firesc, fără a fi recunoscători.
2. Încetează să ajuți oamenii care nu îți apreciază gestul. Slăbiciunea mea este că îmi place să îi ajut pe alții. Îi ajut chiar dacă nu mi s-a cerut s-o fac. Problema e că asta poate juca în defavoarea ta. O clientă de-a mea avea probleme la serviciu. Împreună cu toată echipa am decis să îi verificăm toate datele pentru a determina sursa problemei. Am făcut-o fără a lua un ban în schimb. Când am găsit problema și i-am arătat-o clientei, ea imediat a refuzat serviciile noastre. Persoana în cauză nu era pregătită să facă față unei asemenea probleme.
3. Nu ajuta dacă nu ești sigur 100% că poți să o faci. Nu trebuie să propui ajutorul tău cuiva dacă nu ești gata să îl oferi. Uite un exemplu alegoric: te afli pe plajă cu cineva. Persoana în cauză și-a uitat crema acasă și zice că se va bronza în altă zi. Dar tu o convingi să rămână. Zici că îi împrumuți din a ta, dar și a ta s-a terminat. În fine, aveți ambii de suferit. Să empatizezi cu oamenii și să-i susții este binevenit, dar nu uita de tine în tot acest timp.
autor: Eva Adam (Chișinău)
