Dacă există reguli, să fie pentru toți.
Dacă nu-s pentru toți și instituțiile statului promovează activ dublele standarde, atunci ar fi bine să nu mai încerce unii disperat să-și facă imagine pe cazuri “de râsul găinilor”.
Există o singură explicație în cazul “sutelor de persoane sechestrate și salvate” la indicația proaspătului colonel.
Poliția Republicii Moldova nu mai are comandanți, oameni care să gestioneze situațiile de criză, oameni care să-ți asume urmările unor indicații, care să spună angajaților ce intervin, cum e corect de făcut și care anume sunt protocoalele după care se acționează.
Poliția Republicii Moldova pierde din capacitatea analitică (pentru că cei care au experiență sunt înlocuiți cu “oameni buni”), iar memoria instituțională e pe cale de dispariție.
Poliția Republicii Moldova comunică prost, comunică greu și fără nici o claritate. Nu pentru că nu are comunicatori, dar pentru că șefii și-au asumat acest rol fără nici o pregătire și vin în fața presei generând crize de imagine nu doar lor, dar și întregului sistem.
Poliția Republicii Moldova are profesioniști care pot salva situația, dar ei nu-s în prima linie, ei nu sunt ascultați și mulți deja rugați să elibereze funcțiile (pentru a satisface confortul psihologic al celor de la cârmă).
Poliția Republicii Moldova nu e vinovată că e condusă în acest hal, vinovată e clasa politică care știe, vede, înțelege, dar acceptă ca imaginea ofițerilor să fie târâtă pe jos din cauza unui management defectuos și a indiferenței celor numiți de ei în funcții mari.
Poliția Republicii Moldova nu mai are fruntași și tot ce se face azi, este un experiment care va duce tot mai jos…
Autor: Alina Zbancă