Autoritățile Republicii Moldova consideră că viitorul val de extindere al UE ar trebui să aibă la bază meritocrația. Ideea este în consonanță cu afirmațiile făcute de noul ambasador al UE, Janis Mažeiks, referitoare la cererea de aderare a R. Moldova: Uniunea Europeană nu va ocoli anumite reguli de aderare.
Adică, la Bruxelles, nimeni nu a anulat criteriile de la Copenhaga. Cel mai probabil, autoritățile de la Kiev pun presiune ca aceste criterii să nu se aplice în cazul lor, că sunt agresați de ruși, de aici discursul public de distanțare de Moldova și Georgia și aplicarea unui proces selectiv de aderare.
În aceste zile, la Bruxelles, ministrul de externe al Republicii Moldova a declarat că autoritățile moldovene au primit din partea cetățenilor un mandat ferm pentru a aduce Republica Moldova în UE.
Răspunzând interpelărilor apărute în cadrul Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, Nicu Popescu a precizat că, din cauza războiului din Ucraina, costul unor reforme necesare integrării europene a crescut. Oficialul a subliniat că, în aceste momente de risc, este în interesul UE să mențină stabilitatea Republicii Moldova – nimeni nu are nevoie de un stat instabil la frontierele UE. „Orice centimetru spre vest pe care îl câștigă forțele armate ale Federației Ruse duc la apariția unor noi valuri de refugiați spre Uniunea Europeană”, a precizat Popescu, răspunzând indirect unei întrebări referitoare la numărul mare de cetățeni români care au domiciliul între Prut și Nistru.
Există așadar un angajament politic ferm al Republicii Moldova spre integrarea în Uniunea Europeană. Există totodată și înțelegerea faptului că acest proces este unul de durată. Probabil durata integrării Republicii Moldova în UE va dura mai mult decât a României.
Principalele motive ale duratei lungi de integrare a statului moldovean în structurile europene țin de costul ridicat al reformelor și de procesul de reglementare al diferendului transnistrean.
Potrivit ministrului Popescu, decidenții politici din regiunea transnistreană și-au arătat disponibilitatea de a păstra pacea. „Nivelul de comunicare cu decidentul politic din Transnistria a crescut, am înțeles că nu se dorește să devină parte a conflictului. Autoritățile de la Chișinău iau în calcul toate scenariile de evoluție a conflictului, unele dintre aceste scenarii nu sunt deloc în culori pozitive”, a precizat Popescu.
Ca măsură de descurajare a desfășurării unor scenarii negative autoritățile moldovene au semnat un acord privind acceptarea unui sprijin operațional acordat de Frontex. Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a fost înființată în 2004 cu scopul de a sprijini statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen în protejarea frontierelor externe ale spațiului UE. Semnarea acordului cu Frontex și venirea acestei Agenții la granița Republicii Moldova cu Ucraina este un semnal mai mult decât simbolic.
Pe de altă parte, autoritățile moldovene au anunțat, de mai multe ori, că nu renunță la statutul de neutralitate. Cel mai probabil, în aceste zile el este discutat cu toți cei care vin la Chișinău, fie ei înalți oficiali ai UE ori ai Statelor Unite ale Americii. Amintesc că șeful Departamentului de Stat, Antony Blinken, aflat la Chișinău, a atras atenția, pozitiv, la statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
Toate aceste semnale prezente în spațiul public arată că autoritățile moldovene își negociază discret statutul pe care îl va avea Republica Moldova în viitorul context economic și de securitate care se va construi după încetarea războiului din Ucraina.
Sunt semne că, după încetarea războiului din Ucraina, spațiul dintre Prut și Nistru rămâne în continuare asociat la Uniunea Europeană, cu drepturi pentru cetățenii moldoveni de a circula în UE și cu o creștere a proceselor integraționiste efectuate de statul român, economice/energetice, dedicate Republicii Moldova. Menținerea statutului de neutralitate și de ne-aliniere la sancțiunile UE/Statele Unite la adresa Federației Ruse dau o șansă ridicată încheierii proceselor de reîntregire pașnică cu regiunea transnistreană.
Autor: Victor Nichituș, jurnalist