Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a criticat ședința Consiliului Superior al Magistraturii, din 28 iunie și 1 iulie curent, în timpul căreia au fost examinate cererile unor judecători privind înaintarea propunerii repetate de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.
În opinia AJRM, ”se evidențiază o încălcare gravă a garanțiilor legale ale acestor subiecți”.
”În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut loc vineri, 28 iunie, și luni, 01 iulie 2024, au fost examinate cererile unor judecători privind înaintarea propunerii repetate de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, după cum urmează:
- au fost acceptate cererile judecătorilor Galina Ciobanu, Angela Vasilenco, Ion Chirtoacă, Marcel Gandrabur de la Judecătoria Chișinău, Iurie Movilă de la Judecătoria Orhei și Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești, propunându-se repetat Președintelui Republicii Moldova numirea acestora în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
- au fost respinse cererile judecătorilor Irina Păduraru, Victoria Hadîrcă, Rodica Berdilo și Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, propunându-se Președintelui Republicii Moldova eliberarea acestora din funcție în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în vigoare până la 26.08.2022.
În timpul audierilor, unii membri ai CSM au adresat întrebări aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, au fost întrebări referitoare la unele acțiuni ale judecătorilor în raport cu fosta componență a CSM. Nu în ultimul rând, un candidat a fost cercetat pentru fapte care nu îi aparțin, precum și pentru comportamentul său în spațiul online, fiind analizate mai multe postări și comentarii de pe rețelele de socializare.
Un aspect important este lipsa argumentelor suplimentare privind refuzul de înaintare a propunerii repetate de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În acest sens, Inspecția Judiciară a CSM a constatat că alegațiile din refuzul scris al Președintelui Republicii Moldova nu au fost confirmate.
În lumina celor de mai sus, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova atrage atenția asupra următoarelor aspecte:
- conform art.13 alin.(6) din Legea Nr. 26 din 10.03.2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, „constatările din decizie (pre-vetting – n.a.) nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese”;
- conform art.14 alin.(1) din Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, „judecătorii au dreptul: a) să beneficieze de drepturile și libertățile consacrate de Constituția și legislația Republicii Moldova; b) să fie aleși în organele autoadministrării judecătorești; d) să întemeieze sindicate și să se afilieze la sindicate sau la alte organizații naționale sau internaționale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecționare profesională și apărarea statutului lor”;
- recent, în februarie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în dosarul DANILEȚ v. ROMANIA, a constatat încălcarea art.10 din Convenție, și anume dreptul la libertatea de exprimare;
- prin hotărârea sa din 07 decembrie 2021, Curtea Constituțională a subliniat că articolul 116 alin. (2) din Constituție trebuie interpretat în sensul în care, după expirarea termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă fără o evaluare suplimentară din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al candidatului. În cazul în care suspiciunile nu vor fi confirmate, Consiliul Superior al Magistraturii va asigura numirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă;
- Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a precizat în Avizul său nr. 940/2018 din 17 decembrie 2018 [CDL‑AD (2018)028] că legislațiile statelor Consiliului Europei recunosc o mare varietate de modele privind numirea judecătorilor în funcție. În ordinea juridică a statelor europene nu se atestă un model care ar putea asigura respectarea ideală a principiului separării puterilor și independența deplină a justiției. Totuși, standardele internaționale în materie sunt în favoarea depolitizării procesului de numire a judecătorilor. Deciziile motivate politic nu ar trebui să prevaleze față de meritele obiective ale unui candidat. Articolul 6 § 1 din Convenția Europeană protejează nu doar independența judecătorilor în mod individual, ci impune și un sistem de numiri judiciare care să excludă arbitrariul (§ 30). În Avizul nr. 949/2019 al Comisiei de la Veneția privind selecția și numirea judecătorilor Curții Supreme a Georgiei (Veneția, 21-22 iunie 2019) [CDL-AD(2019)009] s-a reținut că selecția și numirea judecătorilor trebuie să se bazeze pe principiul meritocrației, care implică, la rândul său, evaluarea aptitudinilor, a integrității, a competenței, a eficienței și a experienței candidatului, precum și a calităților sale personale. Judecătorii trebuie să posede cunoștințele juridice, competențele și vechimea necesară pentru a îndeplini această funcție. Prin urmare, este esențial ca numirea judecătorilor să nu aibă la bază motive politice sau subiective. Criteriile de selecție ar trebui să fie suficient de largi pentru a permite o diversitate de candidați (§ 25). Referitor la aprecierea meritelor unui candidat, Comisia de la Veneția afirmă în raportul său privind independența sistemului judiciar, Partea I: Independența judecătorilor, că „meritul nu este doar o chestiune de competențe analitice, de cunoaștere a dreptului sau de excelență academică. Acesta trebuie să includă, de asemenea, personalitatea, judecata, priceperea, abilitățile de comunicare, precum și eficiența în luarea deciziilor etc. Mai mult, „este esențial ca judecătorii să aibă un simț al dreptății și un sentiment al corectitudinii. În practică, evaluarea acestor criterii poate fi dificilă” (§§ 24 și 25). În Opinia comună nr. 983/2020 privind modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova, Comisia de la Veneția și Directoratul General Drepturile Omului și Statutul de Drept al Consiliului Europei au precizat că toate deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie bazate pe merit, cu aplicarea criteriilor obiective stabilite în cadrul normativ. Deși aceste prevederi sunt destul de declarative, ele oferă linii directoare valoroase procedurilor de dezvoltare a carierei care urmează a fi specificate de lege și sunt binevenite (Veneția, 20 martie 2020, § 33) [CDL-AD(2020)001].
Astfel, constatând că în prezent lipsesc hotărârile motivate ale CSM de respingere a candidaților privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, limitându-ne doar la cele declarate în cadrul ședinței CSM, se evidențiază o încălcare gravă a garanțiilor legale ale acestor subiecți. Aceasta înseamnă că dreptul de a nu fi supuși unei evaluări ad-hoc în cadrul ședinței CSM, mai cu seamă pe baza unor informații obiective sau subiective din deciziile Comisiei Pre-Vetting sau din spațiul public, este încălcat. De asemenea, este afectat dreptul fiecărui judecător de a acționa în conformitate cu drepturile sale de membru al unei asociații profesionale.
În plus, este clar că, în privința tuturor candidaților ale căror cereri au fost examinate în cadrul ședinței extraordinare, nu au fost emise avize nefavorabile suplimentare de către Inspecția Judiciară, iar motive noi pentru respingerea acestora nu au fost constatate. Aceste acțiuni ale CSM nu doar că subminează principiile de transparență și obiectivitate, dar pun sub semnul întrebării și integritatea procesului de numire a judecătorilor, afectând astfel încrederea în sistemul judiciar.
Referitor la cvorumul necesar pentru ședința CSM privind numirea judecătorilor, AJRM își rezervă dreptul să reacționeze după pronunțarea Curții Constituționale asupra sesizărilor nr. 252b/2023 și nr. 265a/2023 privind interpretarea unor dispoziții constituționale și controlul de constituționalitate al art. 15 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (cvorumul pentru ședințele Consiliului Superior al Magistraturii).
În concluzie, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova subliniază importanța respectării principiilor de meritocrație și independență judiciară în procesul de numire a judecătorilor. Este esențial ca aceste procese să fie desfășurate în mod transparent, obiectiv și depolitizat pentru a asigura integritatea și eficiența sistemului judiciar.
AJRM își exprimă nedumerirea și în legătură cu suspendarea din funcție a unor judecători în cadrul ședinței CSM din 02.07.2024 și va reveni cu o poziție suplimentară după publicarea hotărârilor motivate.
Asociația Judecătorilor din Republica Moldova își exprimă susținerea fermă pentru toți judecătorii care își desfășoară activitatea cu integritate și profesionalism. Ne angajăm să apărăm drepturile și interesele acestora și să colaborăm cu toate părțile interesate pentru a asigura un sistem judiciar just și echitabil. Judecătorii trebuie să se simtă protejați și susținuți în exercitarea funcției lor, fără a fi supuși presiunilor sau influențelor politice”, este comunicatul Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.