Țările NATO vor desfășura fregate, avioane de patrulare și drone navale în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura critică și își rezervă dreptul de a lua măsuri împotriva navelor suspectate că reprezintă o amenințare la adresa securității, au declarat marți membrii alianței, informează telegraph.md, cu referire la Reuters.
Alianța NATO ia această măsură, denumită ”Baltic Sentry”, ca răspuns la o serie de incidente în care cabluri electrice, legături de telecomunicații și conducte de gaze au fost avariate în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
Luna trecută, poliția finlandeză a reținut un tancher petrolier care transporta petrol rusesc și a declarat că suspectează că nava a avariat linia electrică Estlink 2 dintre Finlanda și Estonia, precum și patru cabluri de telecomunicații, trăgându-și ancora pe fundul mării.
În timp ce regiunea este în alertă maximă de teamă pentru sabotaj, armata poloneză a negat marți un raport al presei locale conform căruia o navă a ”flotei fantomă” rusești a fost văzută navigând în apropierea conductei de gaze Baltic Pipe, declarând că ”acest lucru nu s-a întâmplat”.
Acțiunile Finlandei împotriva tancherului Eagle S au demonstrat că navele care cauzează pagube pot fi reținute de forțele de ordine, a declarat Secretarul General al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă ce a urmat unei reuniuni a opt națiuni desfășurate marți la Helsinki.
”Amenințările potențiale la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibile percheziții, confiscări și arestări”, a afirmat Rutte.
Membrii NATO analizează posibilitatea de a viza flota fantomă a Rusiei din zonă prin sancțiuni, ca parte a eforturilor de a proteja instalațiile critice subacvatice, a declarat cancelarul german Olaf Scholz după reuniune.
”Vom continua să luăm măsuri împotriva flotei fantomă rusești, inclusiv prin sancțiuni care au fost deja introduse și altele care ar putea urma, inclusiv împotriva unor nave specifice și companii de transport care reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu”, a declarat Scholz reporterilor.
Aproximativ 2 000 de nave traversează Marea Baltică în fiecare zi, ceea ce face dificilă monitorizarea întregii zone, a spus președintele leton Edgars Rinkevics.
”Să fim realiști, nu putem asigura o protecție 100%, dar dacă transmitem un semnal ferm, atunci cred că astfel de incidente vor scădea sau chiar se vor opri”, a declarat Rinkevics reporterilor.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a subliniat că sunt necesare studii juridice suplimentare pentru a evalua ce măsuri pot fi luate împotriva navelor suspectate de acțiuni rău intenționate, menținând în același timp respectarea regulilor privind libertatea de navigație.