Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Justiției, a respins speculațiile apărute recent în presă cu privire la relaxarea sancțiunilor pentru fraudarea fondurilor europene acordate beneficiarilor din Republica Moldova. În cadrul ședinței de astăzi, unde a fost adoptat un proiect de lege care reglementează aceste aspecte, Mihailov-Moraru a subliniat că ajustările legislative nu diminuează severitatea pedepselor, ci urmăresc alinierea acestora la cerințele Directivei Uniunii Europene.
„Norma este ajustată pentru a elimina anumite suprapuneri și pentru a revizui modul de aplicare a sancțiunilor, astfel încât să existe o coerență. Vreau să precizez, în contextul unor speculații apărute în mass-media, cum că Guvernul ar micșora pedepsele pentru aceste categorii de infracțiuni, că aceasta este o interpretare eronată. Din contră, Republica Moldova urmărește cu maximă atenție acest subiect pentru a se conforma Directivei Uniunii Europene”, a declarat Mihailov-Moraru.
Ministrul a explicat diferențele dintre infracțiunile vizate, subliniind că „se face o confuzie între delapidarea fondurilor externe, prevăzută la articolul 332², și utilizarea contrară destinației fondurilor externe, reglementată de articolul 240. Aceste infracțiuni sunt distincte, iar gradul de pericol social este diferit”.
Totodată, Mihailov-Moraru a clarificat că pedepsele pentru delapidarea fondurilor europene rămân severe, menționând că „pedeapsa este de la 10 la 15 ani, în special dacă infracțiunea este comisă de un demnitar sau de un grup criminal organizat, ori în proporții deosebit de mari”. Referitor la ajustările menționate, ea a precizat: „Pentru utilizarea contrară destinației fondurilor externe, pedeapsa minimă a fost redusă de la 6 la 5 ani, iar maximul rămâne 10 ani, deoarece această faptă nu conține componenta de însușire, ci doar utilizarea contrară”.
În ceea ce privește comparația cu alte state, vicepremierul a adăugat: „Directiva Uniunii Europene recomandă ca maximul pedepsei să fie de cel puțin 4 ani. În cazul nostru, minimul este mai mare, de 5 ani. Comparativ, legislația României prevede pedepse între un an și jumătate și 7 ani, ceea ce este mai puțin sever decât prevederile din Republica Moldova”.
Mihailov-Moraru a concluzionat că aceste ajustări sunt necesare pentru a respecta regulile Uniunii Europene și pentru a avea o abordare fermă în gestionarea fondurilor europene: „Tratamentul sancționator pentru aceste fapte este unul mai aspru decât în alte state, dar cred că este un aspect necesar în contextul aderării noastre la Uniunea Europeană”.