Ministerul Justiției a răspuns astăzi, 17 ianuarie 2025, comunicatului emis de Procuratura Anticorupție pe 15 ianuarie, referitor la modificările Codului Penal privind pedepsele pentru corupție. Cele două instituții par să se întreacă în interpretări ale impactului legislației recente, fiecare prezentând propria versiune asupra efectelor acestor schimbări.
Procuratura Anticorupție a declarat că „modificările legislative au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și, implicit, termenul de prescripție. De exemplu, dacă anterior coruperea pasivă (art. 324 alin. 3 Cod Penal) prevedea o pedeapsă de închisoare de până la 15 ani pentru demnitarii de stat și un termen de prescripție de 20 de ani, acum pedeapsa a fost redusă la 3 ani, iar termenul de prescripție la 5 ani.”
Ministerul Justiției a respins această interpretare, susținând că modificările au fost necesare pentru a elimina deficiențele legislative și pentru a asigura o aplicare mai clară și proporțională a normelor penale.
„Modificările legislative din Codul Penal nu reduc pedepsele sau termenele de prescripție, ci urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă. Astfel, avem o structură mai clară și diferențiată a pedepselor pentru coruperea pasivă, fără a reduce severitatea acestora proporțional faptei comise”, a transmis Ministerul Justiției.
Ministerul a explicat că, înainte de modificările din septembrie 2024, normele privind coruperea pasivă prezentau deficiențe majore. „De exemplu, coruperea pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5000 MDL era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate. Modificările operate au eliminat această inechitate, fără a afecta severitatea pedepsei raportate la gradul de pericol social al faptelor comise.”
Procuratura Anticorupție a argumentat, însă, că noile modificări au contribuit la o creștere semnificativă a cazurilor de încetare a urmăririi penale din cauza intervenției termenului de prescripție. „În 2024, soluțiile de încetare a cauzelor penale din cauza termenului de prescripție au crescut, fiind afectate semnificativ de modificările legislative. Aceasta este o realitate pe care nu o putem ignora.”
Ministerul Justiției a contrazis această afirmație, subliniind că „diminuarea termenului de prescripție nu este prevăzută de modificările legislative. Dimpotrivă, acestea permit întreruperea termenului de prescripție odată cu sesizarea instanței, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale.”
Întrecerea interpretărilor dintre cele două instituții scoate la iveală o problemă mai profundă privind aplicarea legislației și responsabilitatea instituțională. În timp ce Ministerul Justiției subliniază clarificarea normelor ca pe un pas înainte, Procuratura Anticorupție trage semnale de alarmă cu privire la posibilele efecte negative asupra luptei împotriva corupției.