Președintele Columbiei, Gustavo Petro a anunțat luni că va declara stare de urgență din cauza atacurilor gherilelor în nord-estul țării, care au ucis zeci de persoane și au forțat mii de oameni să își părăsească locuințele, informează telegraph.md, cu referire la AP.
Într-un mesaj postat pe X, Petro a anunțat că va ”declara stare de tulburare internă”, o măsură care permite executivului să adopte anumite tipuri de legislație fără aprobarea congresului pentru o perioadă de trei luni. Măsura va intra în vigoare după semnarea unui decret de către președinte și Cabinetul său, dar poate fi invalidată de Curtea Constituțională a Columbiei.
Decretele de tulburare internă au fost folosite la începutul anilor 2000 de administrația fostului președinte Álvaro Uribe pentru a crește finanțarea armatei printr-o taxă specială pe război.
Conform constituției Columbiei, această măsură de urgență nu poate fi folosită pentru a suspenda activitatea congresului sau pentru a elimina drepturile civile. ”Sper ca sistemul judiciar să ne sprijine”, a scris Petro pe X.
Mai devreme luni, Petro a avertizat că armata națională va lua măsuri ofensive împotriva Armatei Naționale de Eliberare (ELN), după ce rebeli de la ELN au declanșat o serie de atacuri în regiunea Catatumbo, din Columbia, în urma cărora cel puțin 80 de persoane au fost ucise.
”ELN a ales calea războiului, și asta vor obține”, a scris Petro într-un mesaj pe X, în care i-a acuzat pe rebeli că s-au transformat într-un grup de traficanți de droguri și a comparat metodele lor cu cele ale lui Pablo Escobar, celebrul lider al cartelului de droguri care a bombardat clădiri guvernamentale și a ucis dușmanii angajând sute de asasini.
Petro, care a fost membru al unui grup gherilă în tinerețe, a inițiat negocieri de pace cu ELN în 2022, după ce a promis în campania sa prezidențială că va reuși să dezarmeze rebelii într-o perioadă de trei luni de la preluarea mandatului.
Însă negocierile s-au blocat din cauza mai multor dezacorduri privind cum vor fi dezarmați rebeli și tipurile de reforme economice pe care guvernul le va implementa în schimbul dezarmării acestora. ELN a criticat, de asemenea, guvernul pentru organizarea unor negocieri separate cu un grup separatist în sud-vestul țării și a supărat oficialii continuând să răpească civili și să șantajeze afaceri.
Vineri, Petro a suspendat negocierile cu rebelii după ce violența s-a intensificat în Catatumbo, o regiune montană care produce aproximativ 15% din recolta de coca a Columbiei și care se află la granița cu Venezuela.
ELN, care are aproximativ 6 000 de combatanți, a atacat, conform rapoartelor, civili pe care i-a acuzat că sunt colaboratori ai unui grup rival, FARC-EMC, luând oameni din casele lor și împușcându-i pe stradă, în timp ce în zonele rurale au izbucnit schimburi de focuri între membrii celor două grupuri.
Într-o declarație emisă luni, liderul ELN, Antonio García, a spus că organizația sa nu are intenția de a viza civili, ci că se află în conflict cu foști combatanți care acum colaborează cu FARC-EMC.
În weekend, însă, mii de oameni au fugit din orașele din regiunea Catatumbo, temându-se pentru viețile lor, printre aceștia aflându-se lideri comunitari care fuseseră amenințați de ELN. Printre cei care au fugit se numără și foști membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC), care s-au demobilizat în urma unui acord de pace din 2016 cu guvernul și care acum sunt ținta ELN.
Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare din Columbia a declarat luni că noua valvă de violență din Catatumbo a deplasat 18 300 de persoane, care se află acum în adăposturi și hoteluri din orașele Tibu, Ocaña și Cúcuta, unde oficialii au avertizat cu privire la o criză umanitară iminentă.
Sandra Tijaro, o fermieră din nord-estul Columbiei, a spus într-un interviu că a fugit din satul ei vineri, după ce bărbați înarmați au apărut și le-au spus tuturor să evacueze. Acum, se află cu copiii într-un adăpost din Tibu.
”Vrem ca grupurile armate să gândească la bunăstarea oamenilor de la țară”, a spus ea. ”Suntem oameni muncitori care ajung să poarte povara acestui conflict.”
Acordul de pace din 2016 între guvernul columbian și Forțele Armate Revoluționare din Columbia a dus la demobilizarea a 11 000 de combatanți. Totuși, acesta a lăsat un vid de putere în anumite zone rurale pe care grupuri mai mici de rebeli au încercat să-l umple, iar guvernul se luptă să reducă violența împotriva civililor.