Joia Mare, parte din Săptămâna Patimilor, este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, marcând evenimentele care au precedat răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos. În această zi, bisericile organizează slujbe speciale, în cadrul cărora sunt citite cele 12 Evanghelii ale Patimilor, iar Sfânta Cruce este scoasă în mijlocul naosului, amintind de jertfa supremă a Domnului.
Joia Mare rememorează patru momente cruciale:
Spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, ca simbol al smereniei;
Cina cea de Taină, la care a fost instituită Taina Împărtășaniei;
Rugăciunea din grădina Ghetsimani, unde Iisus s-a rugat Tatălui ceresc;
Prinderea Mântuitorului, care a marcat începutul drumului spre răstignire.
Tradiții și Obiceiuri
În Joia Mare, creștinii vopsesc ouăle, care conform tradiției, nu se strică pe parcursul anului. Este ultima zi din Postul Mare în care se fac pomeniri pentru sufletele celor trecuți la Domnul. La biserici, clopotele tac, fiind înlocuite de sunetul toacei, iar credincioșii care s-au spovedit se împărtășesc.
Totodată, există interdicții și superstiții specifice acestei zile:
Este interzis sărutul, în amintirea trădării lui Iuda.
Nu se spală rufe, iar femeile se abțin de la muncile grele.
Se spune că fetele nemăritate își pot afla alesul legând câte un nod pe o sfoară la fiecare evanghelie citită, apoi așezând-o sub pernă înainte de culcare.
Simbolismul alimentelor
Conform credințelor populare, în Joia Mare nu se consumă urzici și oțet, amintind de suferințele îndurate de Hristos pe cruce, când rănile i-au fost lovite cu urzici și umezite cu oțet.