Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 12 mai 2025, concluzii privind raportul Curții Europene de Conturi (ECA) cu privire la sprijinul oferit refugiaților din Ucraina prin politica de coeziune a UE. Deși programul Cohesion’s Action for Refugees in Europe (CARE) a permis statelor membre să redirecționeze rapid fonduri europene pentru a acoperi nevoi urgente, Curtea avertizează că lipsa unor date centralizate și măsurători relevante împiedică o evaluare reală a eficienței acestor acțiuni.
Pentru a răspunde valului de refugiați provocat de invazia Rusiei, Uniunea Europeană a modificat regulile politicii de coeziune și a introdus trei mecanisme: CARE, CARE Plus și FAST-CARE, aplicabile în cadrul exercițiilor financiare 2014–2020 și 2021–2027. Acestea au oferit statelor membre flexibilitate în reprogramarea fondurilor, lichiditate suplimentară și simplificarea procedurilor administrative. În acest fel, țările membre au putut finanța mai rapid proiecte de sprijin pentru refugiați, inclusiv adăposturi, alimente, servicii de sănătate, educație și integrare socială.
Raportul ECA, publicat pe 12 februarie 2025, constată însă că: „Eficacitatea asistenței oferite prin CARE a fost, însă, rareori măsurată și informațiile incomplete privind utilizarea CARE limitează evaluarea eficienței sale generale.”
Curtea mai notează că „operațiunile pentru a răspunde nevoilor specifice ale refugiaților au fost selectate și implementate rapid”, însă procesul de reprogramare a fost „afectat de informații incerte sau indisponibile privind fluxurile de refugiați din Ucraina și nevoia de sprijin rezultată din acestea”.
Consiliul UE a susținut concluziile Curții și a recunoscut, la rândul său, că actualul sistem de monitorizare nu permite o imagine completă asupra fondurilor mobilizate: „Monitorizarea finanțării politicii de coeziune nu reflectă sprijinul oferit în totalitate prin programul CARE.”
În plus, Consiliul atrage atenția asupra unui risc structural: „Există riscul ca utilizarea repetată a politicii de coeziune pentru a răspunde crizelor să afecteze obiectivul său strategic principal, acela de a întări coeziunea economică, socială și teritorială între regiunile europene.”
În consecință, Consiliul invită Comisia Europeană ca, în cazul elaborării unor noi măsuri de criză, „să asigure existența unui sistem adecvat de monitorizare, cu datele necesare pentru a evalua eficiența acestora”, și cere ca acest sistem să fie „proporțional, să permită un răspuns rapid și să evite o povară administrativă excesivă”.
La 24 februarie 2022, Rusia a declanșat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, ceea ce a provocat sosirea în masă de persoane din Ucraina în UE. La 4 martie 2022, Consiliul a activat pentru prima dată Directiva privind protecția temporară, acordând acestor persoane strămutate (denumite în prezentul raport „refugiați”) dreptul la protecție temporară. La sfârșitul lunii octombrie 2024, în UE existau aproximativ 4,2 milioane de persoane care beneficiau de protecție temporară.