Profesorul universitar și doctor habilitat Dragoș Cimpoieș critică guvernarea PAS și politicile Ministerului Educației, acuzând autoritățile că duc o „campanie deliberată de subminare a elitelor științifice” sub masca modernizării. Într-o declarație publică, acesta susține că actualii guvernanți continuă strategia inițiată în perioada Maiei Sandu la conducerea ministerului, care a dus la erodarea criteriilor meritocratice și la marginalizarea cercetătorilor de elită.
„Republica Moldova traversează o perioadă îngrijorătoare în ceea ce privește raportarea statului față de propria elită intelectuală. În loc să valorifice potențialul academic și științific al țării, guvernările recente — începând cu mandatul Maiei Sandu la Ministerul Educației și continuând cu actuala guvernare PAS — par să fi adoptat o politică de marginalizare sistematică a elitelor științifice, mascând acest proces sub sloganuri populiste despre modernizare și reformă”, afirmă Cimpoieș.
Profesorul reamintește că în instituțiile de învățământ superior activează 1926 de doctori și 270 de doctori habilitați, „oameni care, în mod firesc, ar trebui să constituie nucleul de excelență și rezervorul strategic de gândire științifică al națiunii”. În acest context, titlul de doctor habilitat nu poate fi tratat ca „o rămășiță a trecutului sovietic”, ci ca parte a unei ierarhii academice validate la nivel internațional: „Acest titlu nu doar că presupune o complexitate științifică superioară, ci asigură și cadrul meritocratic al carierei universitare.”
Cimpoieș amintește că diferențierea valorică dintre titlurile științifice a fost prevăzută încă din 2004, prin acordarea unui spor lunar de 200 lei pentru doctori și 500 lei pentru doctori habilitați, ulterior majorat progresiv la 1100 lei pentru doctori habilitați și 600 lei pentru doctori, menținându-se o diferență justificată de 2,5 ori între cele două grade.
Criticile vizează direct modificările operate prin Codul Educației din 2014, semnat de Maia Sandu, care ar fi reprezentat „începutul acestei politici de egalizare forțată a gradelor științifice, dar și a titlurilor științifico-didactice de conferențiar și profesor universitar, anihilând motivația carierei academice și distrugând principiile fundamentale ale competiției științifice”.
„Dacă până atunci CNAA era condus de academicieni și doctori habilitați, astăzi ANACEC este condusă de persoane fără titlul de doctor habilitat. Comisiile de experți? În mare parte populate cu conferențiari și doctori, în locul elitei științifice care altădată asigura calitatea evaluării. Ce să mai vorbim, dacă actualul ministru nu are nici gradul de doctor în științe! Ori este binecunoscut că se promovează în carieră «după chipul și asemănarea»”, a subliniat Cimpoieș.
Cireașa de pe tort, spune el, este reforma anunțată de minister, care prevede creșterea sporurilor la 4000 lei pentru conferențiari universitari (doctori) și doar 4500 lei pentru doctori habilitați: „O bătaie de joc: doar 500 lei, în ciuda diferenței de nivel, complexitate și contribuție științifică. Când știm că doctorii habilitați reprezintă doar 7% din personalul universitar, iar doctorii — peste 53%, nedreptatea devine strigătoare la cer.”
În plus, creșterile salariale sunt programate pentru septembrie, „ceea ce înseamnă că prima plată efectivă va fi făcută în octombrie, imediat după alegerile parlamentare. Este o manevră electorală evidentă”, avertizează Cimpoieș.
Tot el semnalează că sporurile ar urma să fie finanțate din bugetele universităților, ceea ce „va pune instituțiile de învățământ superior într-o situație imposibilă” și va încuraja angajarea personalului fără titluri științifice, erodând calitatea sistemului educațional.
„Este o măsură electorală, de fațadă, menită să aducă capital politic și să perpetueze controlul unei clase mediocre asupra domeniului academic”, concluzionează profesorul.
„Este timpul ca această politică falimentară a egalizării forțate și a disprețului față de merit să înceteze! Competența, meritul și excelența trebuie să redevină normele centrale ale carierei universitare. Să tratăm educația și cercetarea drept priorități strategice, nu ca poveri bugetare!”, transmite Dragoș Cimpoieș.