Guvernul Republicii Moldova urmează să examineze în ședința din 9 iulie un proiect de lege care oferă autorităților locale și forțelor de ordine instrumente fără precedent pentru suspendarea, interzicerea sau dispersarea evenimentelor publice. În numele ordinii și securității, documentul prevede o serie de motive explicite pentru care un eveniment public poate fi oprit, chiar și în timpul desfășurării sale, inclusiv în lipsa unor acte violente. Regimul propus vizează orice manifestare culturală, religioasă, sportivă, de divertisment sau comercială desfășurată într-un spațiu cu acces public, cu participarea a cel puțin 50 de persoane.
Proiectul definește ca eveniment public orice activitate organizată într-un spațiu destinat publicului larg, fie el în proprietate publică sau privată, și instituie obligații detaliate pentru organizatori, participanți și autorități. Dar cea mai sensibilă și controversată parte a proiectului se referă la situațiile în care un eveniment poate fi suspendat sau interzis. Conform articolului 5, desfășurarea unor astfel de acțiuni devine ilegală dacă se urmărește:
• chemarea la acțiuni militare de agresiune;
• instigarea la violență sau discriminare;
• subminarea securității naționale ori a integrității teritoriale;
• comiterea sau instigarea la comiterea unor contravenții ori infracțiuni care pun în pericol viața, sănătatea, ordinea sau integritatea publică.
În afara acestor cazuri de interdicție absolută, articolul 11 prevede că autoritățile pot decide sistarea unui eveniment public chiar și în timpul desfășurării acestuia, dacă se constată încălcarea prevederilor legale sau apar circumstanțe imprevizibile care pot genera pericole reale. Mai exact, în cazul în care apare o amenințare pentru viața sau sănătatea participanților, pentru siguranța bunurilor ori pentru ordinea publică, organizatorul este obligat să sisteze acțiunea la solicitarea expresă a reprezentantului administrației publice locale.
Mai mult, legea acordă un rol esențial forțelor de ordine. Dacă participanții refuză să respecte măsurile de siguranță, să se legitimeze sau să părăsească zona la solicitarea poliției sau a agenților de pază, organizatorul are obligația legală de a-i îndepărta. În caz contrar, acțiunea poate fi suspendată imediat.
Articolul 15 prevede că dispersarea forțată a publicului este o măsură excepțională, dar posibilă în situațiile în care are loc violență fizică, distrugeri de bunuri, tulburarea repetată a ordinii publice sau nerespectarea interdicțiilor prevăzute la articolul 5. Reprezentantul autorității publice locale este cel care poate solicita dispersarea, dar, în cazuri de urgență, decizia poate fi luată și direct de conducătorul forțelor de ordine, dacă există un pericol iminent și contactarea administrației locale nu mai este posibilă.
Un aspect important este că nu doar acțiunile în desfășurare pot fi suspendate. Conform prevederilor din articolul 8, autoritățile pot refuza desfășurarea unui eveniment notificat dacă, în perioada de analiză, se constată că acesta ar putea pune în pericol ordinea, siguranța participanților sau funcționarea altor instituții. De asemenea, dacă două evenimente sunt planificate în același loc și pentru aceeași oră, administrația locală poate da prioritate celui care are „relevanță publică” sau este organizat de autorități.
Într-o altă prevedere controversată, proiectul menționează că autoritățile pot solicita sistarea oricărui eveniment public care, deși legal notificat, „continuă să genereze riscuri pentru ordinea și siguranța publică” sau perturbă desfășurarea pașnică. Aceste riscuri nu sunt definite exclusiv prin acte de violență, ci pot include și comportamente sau situații care, în opinia autorităților, afectează siguranța, fără să fie necesar să se fi produs un prejudiciu efectiv.
În esență, proiectul oferă administrației locale și forțelor de ordine o marjă largă de apreciere în gestionarea spațiului public și a manifestărilor colective. Chiar dacă textul include mențiuni despre respectarea proporționalității și a drepturilor fundamentale, capacitatea statului de a interveni, controla sau anula un eveniment crește considerabil, iar obligațiile impuse organizatorilor devin extensiv birocratice.
După aprobarea în Guvern, proiectul urmează să fie transmis Parlamentului. Dacă va fi adoptat în forma actuală, noua lege va intra în vigoare la șase luni de la publicare, perioadă în care Guvernul va trebui să aducă în concordanță toate actele subsecvente. Astfel, organizarea unui simplu spectacol, festival sau eveniment sportiv va necesita, în curând, nu doar planificare logistică, ci și conformare strictă la un cadru legal care permite suspendarea oricând, dacă autoritățile decid că există „risc”.