Republica Moldova riscă să-și piardă credibilitatea economică și politică în fața partenerilor europeni din cauza modului în care tratează investitorii străini. Potrivit analistei Suriya Jayanti, cercetător senior la Atlantic Council’s Eurasia Center, „refuzul Moldovei de a respecta obligațiile asumate prin tratatele de investiții și hotărârile tribunalelor internaționale riscă să compromită șansele sale de a fi admisă în Uniunea Europeană”.
În ultimii ani, Moldova a devenit parte într-un șir de litigii costisitoare cu companii internaționale, multe dintre ele pierdute. Printre cele mai recente se numără arbitrajul inițiat de compania americană Park Avenue Capital LLC împotriva statului, dosar care se desfășoară la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale. Cazul vizează neprelungirea contractului dintre compania de stat MoldData și Park Avenue Capital, care, prin filiala sa MaxMD, administra domeniul de internet „.md”. Jayanti explică faptul că disputa s-a amplificat după ce autoritățile de la Chișinău „au blocat inițierea arbitrajului contractual, iar compania a fost nevoită să recurgă la arbitrajul bazat pe tratate internaționale”.
Tot la ICSID este în desfășurare și cazul RTI Rotalin Gaz Trading AG, companie înregistrată în Liechtenstein, care acuză statul de „expropriere parțială de facto” a afacerii sale de distribuție a gazelor naturale. Firma era singurul concurent al gigantului rus Gazprom pe piața moldovenească, însă guvernul i-a revocat licența, a impus o amendă record de 2,9 milioane de dolari și a refuzat să plătească partea sa din costurile de arbitraj prevăzute de Tratatul Cartei Energiei, încălcând în același timp o ordonanță ICSID care suspenda executarea amenzii.
În vara acestui an, Republica Moldova a pierdut și un dosar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, intentat de compania slovenă Seksimp Group SRL, care a descoperit că fusese acționată în judecată în Moldova fără a fi informată și că toate bunurile sale din țară au fost vândute la licitație. CEDO a stabilit că Moldova a încălcat Convenția europeană a drepturilor omului, iar valoarea despăgubirilor depășește 997 milioane de euro.
Aceste cazuri vin după alte pierderi notabile: în 2023, ICSID a acordat despăgubiri de 2,1 milioane de dolari unui investitor francez pentru încălcarea unui tratat bilateral de comerț, iar în 2013, un tribunal internațional a decis în favoarea unei companii energetice care a dat statul în judecată pentru 46 de milioane de dolari, după ce o entitate publică nu și-a onorat obligațiile contractuale.
Jayanti subliniază că „cea mai evidentă și imediată consecință a unui asemenea istoric de litigii investiționale este dificultatea cu care Republica Moldova reușește să atragă capital străin – bani de care are disperată nevoie pentru a-și consolida stabilitatea în fața amenințării permanente din partea Rusiei”. Ea adaugă că până la 8% din produsul intern brut al țării provine din asistență externă, iar alte 13% din remitențele moldovenilor plecați peste hotare, ceea ce face ca „cea mai săracă țară din Europa să fie vulnerabilă la instabilitate politică și expusă fenomenului de migrație a forței de muncă”.
Experta avertizează că neexecutarea deciziilor internaționale și ignorarea obligațiilor din tratatele de investiții pot duce la scăderea ratingului de credit și la deteriorarea reputației Republicii Moldova, precizând că „dacă Moldova nu respectă deciziile pronunțate în cadrul diferitelor procese de arbitraj derulate în baza tratatelor la care este parte, neexecutarea acestora ar putea afecta ratingul de credit al țării și, implicit, șansele sale de aderare la UE”.
În prezent, Moldova are un rating de categorie B, sub pragul investițional, ceea ce reflectă un risc ridicat de neplată. Jayanti explică faptul că Uniunea Europeană „a învățat din criza zonei euro că admiterea unor state fără economii stabile poate genera probleme majore”, iar criteriile de la Copenhaga impun existența „unei economii de piață funcționale și a capacității de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței”.
Analiza subliniază că imaginea Moldovei este erodată și de nivelul ridicat al corupției. Transparency International i-a acordat în 2024 un scor de doar 43 din 100 în indicele privind percepția corupției, iar World Justice Project o clasează pe locul 64 din 142 la capitolul statul de drept.
Jayanti conchide că, „dacă Republica Moldova dorește să își îmbunătățească șansele de aderare și să profite de momentul favorabil de după alegeri, ar fi înțelept să adopte o atitudine deschisă față de investitori, nu să îi respingă, pentru că atât economia, cât și viitorul politic al țării ar avea de câștigat”. În opinia sa, „admiterea în Uniunea Europeană a celei mai sărace și mai vulnerabile energetic țări din Europa – și a celei mai expuse influenței ruse – a fost dintotdeauna o provocare”, iar comportamentul autorităților „riscă să transforme această provocare într-un obstacol real”.